Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale – modificare (Legea nr. 168/2018)

13 iul. 2018
Vizualizari: 3122

 

Actul modificat

Actul modificatorSumar
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

(rep. M. Of. nr.  807 din 3 decembrie 2010; cu modif. ult.)

Legea nr. 168/2018 

(M. Of. nr.  595 din 12 iulie 2018)

  modifică: art. 66, art. 71;

  introduce: art. 69 alin. (4);

  abrogă: art. 68 alin. (3).

 

În M. Of. nr. 595 din 12 iulie 2018, s-a publicat Legea nr. 168/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Legea nr. 168/2018 (M. Of. nr. 595 din 12 iulie 2018) aduce modificări, dar și completări Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (rep. M. Of. nr.  807 din 3 decembrie 2010; cu modif. ult.).

O modificare importantă adusă de noua reglementare Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, este faptul că judecătorii CCR pot fi urmăriți penal, însă nu pot fi arestați, percheziționați sau trimiși în judecată decât cu încuviințarea plenului CCR.

De asemenea, se mai prevede faptul că, în caz de infracțiune flagrantă, Procurorul General îl informează pe președintele Curții Constituționale, indată.

Vă prezentăm, în continuare, modificările, dar și completările aduse respectivului act normativ:

 

Art. 66 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (modificat prin Legea nr. 168/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 66 prevedea:

„(1) Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi arestați sau trimiși în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților, al Senatului sau a Președintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

(2) Competența de judecată pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii Curții Constituționale aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(3) De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curții Constituționale este suspendat de drept din funcția sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 66 se modifică și va avea următorul conținut:

(1) Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale, la cererea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(2) Încuviințarea prevăzută la alin. (1) se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curții Constituționale, după ascultarea judecătorului în cauză.

(3) Pentru infracțiuni săvârșite de judecătorii Curții Constituționale, urmărirea penală și trimiterea în judecată se fac numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(4) În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii Curții Constituționale pot fi reținuți și supuși percheziției, Procurorul General informându-l de îndată pe președintele Curții Constituționale.

(5) Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului Curții Constituționale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curții Constituționale. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curții Constituționale încetează de drept”.

 

Art. 68 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (abrogat prin Legea nr. 168/2018)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 68 alin. (3) prevedea:

În cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător, potrivit alin. (2), este mai mică de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curții Constituționale, pentru un mandat complet de 9 ani.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 68, alin. (3) se abrogă.

 

Art. 69 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (introdus prin Legea nr. 168/2018)

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 69, după alin. (3)se introduce un nou alineat, alin. (4), cu conținut:

„(4) După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curții Constituționale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen”.

 

Art. 71 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (modificat prin Legea nr. 168/2018)

 

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 71 prevedea:

„(1) La încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilității exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curții Constituționale beneficiază de o sumă egală cu indemnizația netă pe 6 luni de activitate.

(2) Judecătorii Curții Constituționale, la data pensionării sau recalculării pensiilor anterior stabilite, beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din indemnizația lor brută lunară. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizația judecătorilor Curții Constituționale și se impozitează potrivit legii.

(3) Judecătorii Curții Constituționale au dreptul la pașaport diplomatic, în condițiile legii”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 71 se modifică și va avea următorul conținut:

(1) Judecătorii Curții Constituționale cu o vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior de cel puțin 25 de ani, indiferent de vârstă și de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute. Pentru fiecare an care depășește vechimea menționată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile aferente ale judecătorilor Curții Constituționale. Pensia de serviciu se recalculează, la cerere, prin adăugarea vechimii dobândite în funcția de judecător după data stabilirii acesteia.

(2) În ipoteza în care calitatea de pensionar a fost dobândită înainte de intrarea în exercițiul mandatului, pensia aflată în plată se recalculează potrivit prevederilor alin. (1).

(3) Pensia de serviciu poate fi cumulată cu orice venituri realizate.

(4) Beneficiarii pensiilor aflate în plată pot opta pentru pensia de serviciu potrivit prevederilor prevăzute la alin. (1).

(5) La încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilității exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curții Constituționale beneficiază de o sumă egală cu indemnizația netă de 6 luni de activitate.

(6) Judecătorii Curții Constituționale au dreptul la pașaport diplomatic, în condițiile legii”.

Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale – modificare (Legea nr. 168/2018) was last modified: iulie 13th, 2018 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.