2.223 views
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 9 alin. (1) și (2) prevedeau:
„(1) Raporturile de asigurare, rezultate în temeiul prezentei legi şi din contractele de asigurare, se stabilesc între:
a) angajatori şi asigurător, pentru persoanele asigurate prevăzute la art. 5 şi 7;
b) asiguraţi şi asigurător, pentru persoanele asigurate prevăzute la art. 6.
(2) Calitatea de asigurat se dobândeşte, iar raporturile de asigurare se stabilesc la data: încheierii contractului individual de muncă, stabilirii raporturilor de serviciu în cazul funcţionarilor publici, validării mandatului pentru persoanele care desfăşoară activităţi în funcţii elective, numirii în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, depunerii adeziunii în cazul membrilor cooperatori, începerii practicii profesionale pentru şomeri, ucenici, elevi şi studenţi sau încheierii contractului individual de asigurare, după caz”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la art. 9, alin. (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(1) Raporturile de asigurare, rezultate în temeiul prezentei legi, se stabilesc între angajatori şi asigurător, pentru persoanele asigurate prevăzute la art. 5 şi 7 alin. (1) şi (2).
(2) Calitatea de asigurat se dobândeşte, iar raporturile de asigurare se stabilesc la data: încheierii contractului individual de muncă, stabilirii raporturilor de serviciu în cazul funcţionarilor publici, validării mandatului pentru persoanele care desfăşoară activităţi în funcţii elective, numirii în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, depunerii adeziunii în cazul membrilor cooperatori, începerii practicii profesionale pentru şomeri, ucenici, elevi şi studenţi, după caz”.
Art. 10, art. 11, art. 13 din Legea nr. 346/2002 (modificată prin O.U.G. nr. 103/2017)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 10, art. 11 și art. 13 prevedeau:
„Art. 10
(1) În vederea încheierii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi a stabilirii cotei contribuţiei datorate, angajatorul are obligaţia de a comunica asigurătorului, printr-o declaraţie pe propria răspundere, domeniul de activitate conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională – CAEN, numărul de angajaţi, fondul de salarii, precum şi orice alte informaţii solicitate în acest scop.
(2) Modelul şi conţinutul declaraţiei prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(3) Declaraţia se depune la sediul asigurătorului, în termen de 30 de zile de la data dobândirii personalităţii juridice sau a începerii raporturilor de muncă ori de serviciu între părţi, după caz.
(4) În cazul modificării uneia sau mai multor informaţii din declaraţia prevăzută la alin. (1), angajatorul are obligaţia să anunţe asigurătorul în termen de 15 zile.
Art. 11
Persoana asigurată potrivit art. 6, odată cu încheierea contractului individual de asigurare, are obligaţia de a depune o declaraţie de venituri şi de a comunica, în termen de 15 zile, asigurătorului orice modificare intervenită cu privire la situaţia şi statutul ei.
(…)
Art. 13
(1) În cazul în care din culpa angajatorului sau a persoanei asigurate pe bază de contract individual de asigurare nu s-a plătit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, costul prestaţiilor şi al serviciilor de asigurare prevăzute de prezenta lege şi efectuate de către asigurător se recuperează de la angajator sau de la persoana asigurată pe bază de contract individual de asigurare.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazurile prevăzute la art. 22 alin. (2) şi la art. 23 alin. (2), dar se aplică în cazurile confirmate după data de 1 ianuarie 2003”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, art. 10, art. 11 și art. 13 se abrogă.
Art. 14 din Legea nr. 346/2002 (modificată prin O.U.G. nr. 103/2017)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 14 prevedea:
„(1) În cazul bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, în timpul activităţii profesionale, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se menţine şi ulterior încetării raporturilor de muncă/serviciu şi a contractelor individuale de asigurare.
(2) În cazul bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, ulterior încetării raporturilor de muncă şi a contractelor de asigurare, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se acordă dacă fostul asigurat face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, că boala a fost cauzată de factori profesionali specifici locului de muncă”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, art. 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) În cazul accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, în timpul activităţii profesionale, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se menţine şi ulterior încetării raporturilor de muncă/serviciu până la data îndeplinirii condiţiilor de pensie pentru limită de vârstă.
(2) În cazul bolilor profesionale, declarate în condiţiile legii, ulterior încetării raporturilor de muncă, dreptul la prestaţiile şi serviciile de asigurare se acordă şi ulterior încetării raporturilor de muncă dacă persoana face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, că boala a fost cauzată de factori profesionali specifici locului de muncă şi dacă a fost asigurată în condiţiile prezentei legi”.
Art. 15 alin. (2) din Legea nr. 346/2002 (modificată prin O.U.G. nr. 103/2017)
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la art. 15, după alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
„(2) Angajaţii români prevăzuţi la art. 7 alin. (1) sunt asiguraţi dacă la data confirmării caracterului profesional al accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale deţin un document emis conform regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 şi nr. 987/2009, care să ateste faptul că fac obiectul legislaţiei de securitate socială din România”.
Art. 18 lit. h) și i) din Legea nr. 346/2002 (modificată prin O.U.G. nr. 103/2017)
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la art. 18, după lit. g) se introduc două noi litere, lit. h) şi i), cu următorul cuprins:
„h) pensie invaliditate ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională;
i) pensie de urmaş în cazul decesului ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională”.
Art. 19 alin. (1), (2), (3) şi (5) și alin. (6)-(12) din Legea nr. 346/2002 (modificată prin O.U.G. nr. 103/2017)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 19 alin. (1), (2), (3) şi (5) prevedeau:
„(1) Baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se calculează ca medie a veniturilor brute realizate lunar de către salariat în ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului, respectiv a veniturilor stipulate în contractele individuale de asigurare, pe baza cărora s-a stabilit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
(2) În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă o constituie media veniturilor brute realizate lunar, respectiv a veniturilor stipulate în contractul individual de asigurare, pe baza cărora s-a stabilit contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
(3) În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de o lună, baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie venitul lunar brut din prima lună de activitate pentru care s-a stabilit să se plătească contribuţia.
(4) Pentru calculul indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se utilizează numărul de zile lucrătoare din luna în care se acordă concediul medical sau, după caz, se solicită alte drepturi de asigurări sociale.
(5) La stabilirea numărului de zile lucrătoare din luna în care se acordă dreptul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale se vor avea în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbători legale în care nu se lucrează”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la art. 19, alin. (1), (2), (3) şi (5) se modifică, iar după alin. (5) se introduc 7 noi alineate, alin. (6)-(12), cu următorul cuprins:
„(1) Baza de calcul al indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se determină ca medie a câştigurilor brute definite conform Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, realizate lunar de către asigurat, din salarii sau venituri asimilate salariilor, în ultimele 6 luni anterioare primei zile de concediu medical.
(2) În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul al indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă o constituie media câştigurilor brute realizate lunar de către asigurat din salarii sau venituri asimilate salariilor.
(3) În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de o lună, baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie câştigul lunar brut realizat de asigurat în prima lună de activitate.
(…)
(5) La stabilirea numărului de zile ce urmează a fi plătite se au în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbătoare declarate nelucrătoare, precum şi cele referitoare la stabilirea programului de lucru, prevăzute prin contractele colective de muncă.
(6) Indemnizaţiile se calculează şi se plătesc de către angajatori şi se recuperează de la casele teritoriale de pensii pe baza actelor justificative din sumele prevăzute pentru asigurarea la accidente de muncă şi boli profesionale în bugetul asigurărilor sociale de stat.
(7) Recuperarea indemnizaţiilor prevăzute la alin. (6) se poate realiza în termen de 90 de zile de la data confirmării caracterului de muncă al accidentului sau bolii.
(8) Indemnizaţiile se calculează şi se plătesc de către casele teritoriale de pensii pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) lit. c).
(9) Casele teritoriale de pensii verifică baza de calcul pentru indemnizaţiile reglementate de prezenta lege.
(10) În cazul în care, potrivit legii, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, drepturile privind indemnizaţiile prevăzute la alin. (1), care s-au născut anterior ivirii acestor situaţii, se achită din sumele prevăzute pentru asigurarea la accidente de muncă şi boli profesionale în bugetul asigurărilor sociale de stat de către casele teritoriale de pensii.
(11) Drepturile achitate în condiţiile prevăzute la alin. (10) urmează a fi recuperate de către casele teritoriale de pensii de la angajator, după caz, conform legii.
(12) Prevederile alin. (10) se aplică şi în situaţia în care a expirat termenul pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă, contractul de administrare ori de management, a expirat termenul pentru care a fost exercitată funcţia publică ori a expirat mandatul în baza căruia a desfăşurat activitate în funcţii elective sau în funcţii numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti”.
Art. 21 alin. (2) din Legea nr. 346/2002 (modificată prin O.U.G. nr. 103/2017)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 21 alin. (2) prevedea:
„(2) Contravaloarea biletelor pentru tratament balnear prescris de medicul asigurătorului celor care se află în incapacitate temporară de muncă, ca urmare în exclusivitate a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, se suportă integral din contribuţiile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la art. 21, alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Contravaloarea biletelor pentru tratament balnear prescris de medicul asigurătorului celor care se află în incapacitate temporară de muncă, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, se suportă din sumele prevăzute pentru asigurarea la accidente de muncă şi boli profesionale în bugetul asigurărilor sociale de stat”.
Art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2002 (modificată prin O.U.G. nr. 103/2017)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 22 alin. (1) lit. a) prevedea:
„(1) Asiguraţii au dreptul la servicii medicale corespunzătoare leziunilor şi afecţiunilor cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale, după cum urmează:
a) asistenţă medicală de urgenţă la locul accidentului, în mijloacele de transport specializate şi în unităţile spitaliceşti;”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la art. 22 alin. (1), lit. a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„a) asistenţă medicală de urgenţă la locul accidentului, în mijloacele de transport specializate şi în unităţile spitaliceşti, precum şi transportul aferent;”.
Art. 23 alin. (1) din Legea nr. 346/2002 (modificată prin O.U.G. nr. 103/2017)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 23 alin. (1) prevedea:
„(1) În vederea corectării şi recuperării deficienţelor organice, funcţionale sau fizice cauzate de accidente de muncă şi boli profesionale, asiguraţii au dreptul la dispozitive medicale, care se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la art. 23, alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) În vederea corectării şi recuperării deficienţelor organice, funcţionale sau fizice cauzate de accidente de muncă şi boli profesionale, asiguraţii au dreptul la dispozitive medicale care vor fi asigurate de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă prin personal propriu sau prin terţi”.
Art. 23 alin. (3) din Legea nr. 346/2002 (modificată prin O.U.G. nr. 103/2017)
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la art. 23, după alin. (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:
„(3) Tarifele şi dispozitivele medicale în vederea corectării şi recuperării deficienţelor organice, funcţionale sau fizice se stabilesc prin contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobat anual prin hotărâre a Guvernului şi prin normele metodologice de aplicare a acestui contract”.
Art. 24 alin. (5) din Legea nr. 346/2002 (modificată prin O.U.G. nr. 103/2017)
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la art. 24, după alin. (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins:
„(5) Persoanele care beneficiază de cure balneoclimaterice sau bilet de tratament conform prevederilor art. 22, dar pentru care nu se mai recomandă programe individuale de recuperare conform prevederilor legale în vigoare, biletele de tratament se acordă în baza unei recomandări medicale emisă de medicul curant”.
