136 views
Deschidem Revista din această seară cu o informaţie care va fi probabil comentată pe larg de analiştii economici de la Bucureşti, în următoarele zile.
„România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană (UE), în al doilea trimestru din 2017, de 4,1% din PIB, fiind urmată de Marea Britanie, care a raportat un deficit de 3,4% din PIB, potrivit datelor ajustate sezonier, publicate marţi într-un raport al Eurostat”, scrie Gândul Info, date calculate pe baza soldului ESA 2010 (European System of Accounts).
Aceeaşi publicaţie, Gândul Info, mai arată că: „În primul trimestru al acestui an, deficitul bugetar al României s-a situat la 3,6% din PIB, fiind, de asemenea, cel mai mare din UE. România este urmată de Franţa (3,2%) şi Luxemburg (2,9%). Excedent bugetar a fost raportat în Malta (2,7%) şi Ungaria (2,4%). Guvernul de la Bucureşti a raportat pentru primul semestru un deficit bugetar de 0,77% din PIB. În primul trimestru din 2017, România a avut un excedent bugetar de 0,19% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice”.
Potrivit Agerpres, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) vine deja cu explicaţii în legătură cu diferenţele de cifre dintre raportările Eurostat şi cele ale MFP.
„«Ținta de deficit de 2,96% din PIB anual, stabilită pentru anul 2017, nu este în pericol. Diferența dintre soldurile menționate în comunicatul Eurostat și datele publicate lunar pe site-ul MFP provine atât din metodologia de calcul, sistemul european de conturi (SEC) utilizând metoda pe angajamente, cât și din impactul generat conform metodologiei de calcul a deficitelor trimestriale ajustate sezonier. Astfel, execuția bugetului general consolidat conform metodologiei naționale, la finele trimestrului I al anului 2017, a prezentat un excedent de 0,19% din PIB anual, iar în trimestrul al II-lea bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 0,96% din PIB», informează Ministerul Finanţelor Publice”, scrie Agerpres.
„Pe de altă parte, spune MFP, execuția bugetului general consolidat pe primele nouă luni indică un deficit de 0,81% din PIB, fapt care demonstrează că România se încadrează în ținta de deficit de 2,96% din PIB anual, stabilită pentru anul 2017”, mai notează Agerpres.
Un interviu acordat de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, postului Antena 3 vine să ofere publicului noi date în legătură cu calendarul adoptării modificărilor legilor justiţiei.
„Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a spus, miercuri seară la Antena 3, că pachetul de modificare a legilor justiţiei poate fi dezbătut în Parlament şi în lipsa punctului de vedere scris al Comisiei de la Veneţia privind modalitatea de numire a procurorilor-şefi, pentru a nu ţine pe loc aceste legi. La rândul lui, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că legile justiţiei pot fi adoptate de către Parlament şi în lipsa punctului de vedere al Comisiei de la Veneţia, putând fi completate ulterior”, scrie News.ro.
În cadrul aceluiaşi interviu, ministrul Toader a vorbit şi despre rezultatele controlului efectuat de Inspecţia Judiciară la DNA.
„Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, miercuri, că raportul de control întocmit de Inspecția Judiciară la DNA îi dă «libertatea de a înclina balanța» în evaluare, prin faptul că inspectorii judiciari au avut poziții diferite”, notează Agerpres.
De altfel, ministrul Toader caută o soluţie pentru ca Inspecţia Judiciară să aibă o autonomie mult mai mare.
„Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat, miercuri, la Parlament, că un grup constituit la MJ lucrează la un proiect al legii privind Inspecţia Judiciară, astfel încât aceasta să fie o instituţie autonomă, proiect care, atunci când va fi finalizat, fie va fi remis comisiei speciale parlamentare, fie va fi însușit ca iniţiativă a Guvernului”, scrie News.ro.
News.ro redă şi explicaţiile ministrului Toader pentru alegerea făcută: „De ce astăzi am mers pe a treia variantă? Ce s-a întâmplat de atunci? S-a întâmplat că s-a validat ceea ce am spus, că este o incompatibilitate în relaţia aceasta între controlori şi controlat – CSM care face regulamentul IJ, IJ care verifică procurorii, judecătorii, iar CSM aprobă raportul IJ. Prin urmare, tot ce s-a petrecut în ultima perioadă de timp în raporturile dintre IJ şi CSM, IJ şi entităţile pe care le-a controlat, a făcut auditul acela de fond, n-a făcut decât din punct de vedere practic să valideze ceea ce la nivel de principiu am enunţat pe 23 august. Acesta este motivul pentru care în forma finală a proiectului de lege am propus ca, în termen de şase luni, prin lege specială, IJ să fie reglementată ca instituţie autonomă, independentă, să-şi îndeplinească misiunea constituţională pe care o are”.
Audierea fostului ministru al Justiţiei, Cristian Diaconescu, de către Comisia parlamentară de anchetă privind arhiva SIPA oferă publicului o nouă temă.
„Fostul ministru al Justiţiei Cristian Diaconescu a declarat, miercuri, la Comisia parlamentară de anchetă privind arhiva SIPA, că se spune că mapele profesionale a 16 persoane, miniştri şi magistraţi, inclusiv el, au fost sustrase din Ministerul Justiţiei şi aruncate în spaţiul public. Cristian Diaconescu a menţionat numele demnitarilor ale căror mape profesionale au fost sustrase”, scrie azi News.ro.
Pagina externă este deschisă azi de o informaţie care vine din Turcia.
„Meral Akşener, supranumită «Doamna de Fier», o figură importantă a naţionaliştilor turci, a lansat astăzi «Partidul Bun», cu scopul declarat de a pune capăt regimului Erdogan la alegerile prezidenţiale din 2019. În vârstă de 61 de ani, Meral Akşener a promis o Turcie «puternică, fericită şi reîmprospătată» în cursul discursului susţinut la Ankara, cu prilejul lansării «Partidului Bun», transmite AFP”, citat de Adevărul.
„Akşener a făcut parte din Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP) şi a fost ministru de Interne şi vicepreşedintă a Parlamentului turc. Ea s-a retras din MHP în septembrie 2016, după ce nu a reuşit să preia şefia de la Devlet Bahçeli, cunoscut de 20 de ani încoace ca fiind liderul dreptei naţionaliste turce. Dacă MHP a susţinut modificarea Constituţiei prin referendum, ceea ce a dus la sporirea puterilor preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, Meral Akşener s-a opus acestui demers. Ea este înconjurată de foşti membri importanţi ai MHP, dar şi de membri respinşi de extrema dreaptă şi de Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui Erdogan”, mai scrie Adevărul, completând astfel cv-ul contracandidatului preşedintelui Erdogan.
În finalul Revistei, anunţăm un eveniment a cărui gazdă este oraşul Sibiu.
„La Sibiu se desfășoară, între 27 și 29 octombrie, cea de-a patra ediție a unui festival de prestigiu, precedată de apariția la Editura Humanitas a unei noi traduceri, după 30 de ani, a celei mai cunoscute biografii a extraordinarei pianiste de origine română. Despre Clara Haskil, Charles Koella spunea în 1923, la Lausanne, că «este înzestrată cu toate calitățile care o fac un muzician de anvergură și cu încă una – singulară – și la fel de misterioasă pe cât este de rară: geniul»”, notează azi România Liberă.
Seară frumoasă!
