Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
382 views
Dec. ÎCCJ (SP) nr. 375/A/2017
NCPP: art. 452-459
Prealabil analizării apelului formulat de revizuentul A., Înalta Curte va nota limitele și specificul căii de atac a revizuirii, astfel cum sunt definite în cuprinsul dispoziţiilor art. 452-459 C. proc. pen., norme care statuează că revizuirea constituie o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate de instanţele penale, având caracterul unei căi de atac de retractare care permite instanţei penale să revină asupra propriei sale hotărâri şi, în acelaşi timp, caracterul unei căi de atac de fapt, prin care sunt constatate şi înlăturate erorile judiciare în rezolvarea cauzelor penale. Revizuirea se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei, descoperite după judecată şi care fac dovada că aceasta se întemeiază pe o eroare judiciară.
Din coroborarea dispoziţiilor art. 453 (cazurile de revizuire), art. 455 (persoanele care pot cere revizuire), art. 459 (admiterea în principiu) C. proc. pen. rezultă că revizuirea este o cale extraordinară de atac ce priveşte exclusiv hotărârile judecătoreşti prin care s-a soluţionat fondul cauzei, în acest sens fiind şi Decizia nr. 42 din 14 februarie 2005 pronunţată de Înalta Curte – Completul de 9 judecători, decizie prin care s-a statuat că pot fi atacate cu revizuire numai hotărârile definitive prin care s-a soluţionat fondul cauzei, prin condamnare, achitare sau încetarea procesului penal, cererea de revizuire îndreptată împotriva altei hotărâri definitive fiind inadmisibilă.
În ceea ce priveşte revizuirea întemeiată pe dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. e) C. proc. pen. – când doua sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia – trebuie îndeplinite cumulativ două condiţii: să existe două sau mai multe hotărâri definitive şi hotărârile să nu se poată concilia.
Cu privire la prima condiţie, aceasta se consideră realizată numai dacă este vorba de două sau mai multe hotărâri penale definitive care conţin o rezolvare a fondului cauzei.
Cât priveşte cea de-a doua condiţie, starea de inconciliabilitate poate exista în următoarele ipoteze: hotărârile se referă la aceeaşi faptă şi la făptuitori diferiţi, hotărârile se referă la acelaşi făptuitor şi la fapte diferite sau hotărârile se referă la fapte şi făptuitori diferiţi.
Revizuentul a susţinut că pentru aceeaşi faptă de viol s-au pronunţat două hotărâri, care au fost recunoscute în România şi care sunt ireconciliabile, în sensul că prin sentinţa penală pronunţată de Tribunalul din Spania s-a dispus achitarea sa, iar autorităţile judiciare din Slovenia au dispus condamnarea sa pentru aceeaşi faptă, deşi hotărârea din Slovenia este din data de 24 septembrie 2012, ulterior celei din Spania.
Într-adevăr, examinându-se respectivele acte, se constată că în speţă nu ne aflăm în prezenţa a două hotărâri judecătoreşti, ce nu se pot concilia, cele două fapte sunt diferite, de altfel chiar petentul susținând că este vorba despre „același ADN” și nu despre aceeași faptă.
Drept urmare, Înalta Curte, constatând că nu sunt îndeplinite cerințele impuse cumulativ de art. 459 alin. (3) C. proc. pen., apreciază că în mod corect instanța de fond a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de condamnatul – revizuent A. împotriva sentinţei penale nr. 169/F din data de 22 septembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2/2017 (x/2017) şi va obliga condamnatul revizuient la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului.
Sursa informației: www.scj.ro.
