59 views
Conform paginii oficiale (www.forumuljudecatorilor.ro), Forumul Judecătorilor din România (FJR), alături de Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (MASP) și de Asociația Inițiativa pentru Justiție (AIJ), solicită, din nou, intervenția Guvernului și a Parlamentului României în vederea reorganizării legislative a Inspecției Judiciare, în raport de evoluția acestui organ administrativ, problemele structurale fiind semnalate în toate rapoartele recente ale Comisiei Europene.
Astfel, solicitarea survine în contextul în care Asociațiile au luat act de informațiile publicate în presă privind începerea cercetării disciplinare pentru săvârșirea abaterii disciplinare reprezentând exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni, faţă de un judecător de la Curtea de Apel Piteşti, ca urmare a aplicării într-un litigiu a hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din 18 mai 2021, pronunțată în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții.
De principiu, o procedură disciplinară este incompatibilă cu normele dreptului Uniunii Europene (UE), dacă afectează esența procedurii reglementate de articolul 267 TFUE și, odată cu aceasta, chiar fundația Uniunii înseși, având un efect disuasiv asupra oricărui magistrat român chemat să aplice normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene, inclusiv jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, în temeiul art. 148 din Constituția României.
O consecință a statului de drept, principiu fundamental al Uniunii Europene, este obligația instanțelor judecătorești de a garanta deplina aplicare a dreptului Uniunii în toate statele membre și protecția jurisdicțională a drepturilor conferite justițiabililor de dreptul Uniunii.
Totodată, normele de procedură interne trebuie interpretate spre a asigura aplicarea efectivă a dreptului UE. Cumularea principiului efectului direct cu principiul priorității acestor norme în raport cu orice norme naționale duce la subordonarea sistemelor naționale în raport cu cel al UE. CJUE arată că neconcordanțele dintre cele două tipuri de norme vor duce la înlăturarea normelor naționale de la aplicare. În plus, nu va fi necesară o procedură specială în acest sens, așa cum este cazul constatării neconstituționalității actelor naționale, fiind suficient ca judecătorul ordinar să ia act de necorelarea actelor naționale cu cele europene (principiul Simmenthal).
Pentru mai multe detalii, vă invităm să accesați sursa informației.
