Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
274 views
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Gorj – secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că instanţele învestite, respectiv Tribunalul Gorj – secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre aceste instanţe este competentă să soluţioneze cauza.
Nici una din instanţele aflate în conflict nu se consideră competentă, din punct de vedere teritorial, să judece cererea cu care a fost sesizată.
Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.
Înalta Curte reţine că instanţele au fost învestite cu o cerere de chemare în judecată formulată de mai mulţi angajaţi ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti şi ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, care deţin funcţiile de grefier şi şofer, prin care aceştia au solicitat acordarea unor drepturi salariale.
Potrivit art. 269 alin. (2) Codul muncii, competenţa de soluţionare a cererilor având ca obiect raporturi de muncă aparţine instanţei de la domiciliul reclamantului. Alin. 3 al aceluiaşi articol instituie excepţia conform căreia, dacă sunt îndeplinite condiţiile coparticipării procesuale active, cererea poate fi formulată la instanţa competentă pentru oricare dintre reclamanţi.
Instanţa supremă constată că o parte din reclamanţi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, iar instanţa competentă să soluţioneze cauza, determinată în raport de prevederile legislaţiei muncii, ar fi fost Tribunalul Bucureşti.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii a arătat, în considerentele Deciziei nr. 7/2016, că sintagma „se aplică în mod corespunzător”, utilizată de legiuitor în cuprinsul art. 127 alin. (3) C. proc. civ. trebuie înţeleasă ca referindu-se şi la desfăşurarea activităţii în cadrul unei unităţi de parchet ce funcţionează pe lângă instanţa arătată la alin. (1) al aceluiaşi text de lege.
Potrivit dispoziţiilor art. 127 alin. (1) din acelaşi cod, judecătorul care are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea „va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în circumscripţia căreia se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea”, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, prorogarea de competenţă operează şi în cazul grefierilor.
Faţă de dispoziţiile legale citate mai sus, în mod corect reclamanţii au sesizat Tribunalul Gorj, ca instanţă de acelaşi grad din circumscripţia Curţii de Apel Craiova, învecinată Curţii de Apel Bucureşti, în a cărei circumscripţie se afla instanţa la care îşi desfăşoară activitatea aceştia.
Întrucât pretenţiile formulate de reclamanţi sunt similare, având o cauză juridică identică, aceştia expunând aceleaşi motive de fapt şi de drept în justificarea obiectului, în temeiul art. 59 C. proc. civ., Tribunalul Gorj este competent a soluţiona cererea şi în raport de reclamanţii care nu deţin calităţile expres prevăzute de art. 127 alin. (3) C. proc. civ. sau care nu funţionează la instanţa competentă a soluţiona cauza în primă instanţă.
Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj – secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.
Sursa informației: www.scj.ro.
