[UPDATE: Rectificare] Prevenirea, verificarea şi constatarea neregulilor grave apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor externe (O.U.G. nr. 70/2022)

Update: Rectificare publicată în M. Of. nr. 552 din 6 iunie 2022

În M. Of. nr. 552 din 6 iunie 2022 a fost publicată Rectificarea din 6 iunie 2022 în cuprinsul O.U.G. nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea şi constatarea neregulilor/dublei finanţări, a neregulilor grave apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi recuperarea creanţelor rezultate, publicată în M. Of. nr. 526 din 27 mai 2022.

Astfel, în O.U.G. nr. 70/2022 se face următoarea rectificare:

– la art. 5 alin. (7), în loc de: „…, să se angajeze… ” se va citi: „…, să nu se angajeze… ”.


Actul publicat în Monitorul Oficial

Sumar
O.U.G. nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea şi constatarea neregulilor/dublei finanţări, a neregulilor grave apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi recuperarea creanţelor rezultate

(M. Of. nr. 526 din 27 mai 2022)

Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează activităţile de prevenire, verificare, constatare a neregulilor grave, a neregulilor rezultate în urma aplicării procedurilor de achiziţie publică, precum şi în ceea ce priveşte respectarea principiului privind evitarea dublei finanţări apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi, dacă este cazul, recuperarea creanţelor.

 

 

În M. Of. nr. 526 din 27 mai 2022 s-a publicat O.U.G. nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea şi constatarea neregulilor/dublei finanţări, a neregulilor grave apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi recuperarea creanţelor rezultate.

Redăm, în cele ce urmează, structura respectivei O.U.G.

 

Structura

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1: Domeniul de aplicare

SECŢIUNEA 2: Definirea unor termeni şi expresii

CAPITOLUL II: Activitatea de prevenire a neregulilor grave şi a dublei finanţări, precum şi a neregulilor în aplicarea procedurilor de achiziţie publică

CAPITOLUL III: Activitatea de control şi constatare a neregulilor

SECŢIUNEA 1: Nereguli grave – conflict de interese

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

SECŢIUNEA 2: Nereguli grave – corupţie şi fraudă

SECŢIUNEA 3: Dubla finanţare

SECŢIUNEA 4: Achiziţii publice

SECŢIUNEA 5: Ajutor de stat/de minimis

SECŢIUNEA 6: Dispoziţii privind activitatea de control şi constatare a neregulilor

CAPITOLUL IV: Modalităţile de stingere a creanţelor rezultate din nereguli

CAPITOLUL V: Soluţionarea contestaţiilor administrative împotriva titlurilor de creanţă

CAPITOLUL VI: Dispoziţii tranzitorii şi finale

ANEXA nr. 1: PROCES-VERBAL de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare

ANEXA nr. 2: RAPORT DE VERIFICARE

ANEXA nr. 3: PROCES-VERBAL de stabilire a creanţelor bugetare

ANEXA nr. 4: CONŢINUTUL MINIM

ANEXA nr. 5: PROCES-VERBAL de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate

 

Dispoziții relevante

Art. 1:

(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează activităţile de prevenire, verificare, constatare a neregulilor grave, a neregulilor rezultate în urma aplicării procedurilor de achiziţie publică, precum şi în ceea ce priveşte respectarea principiului privind evitarea dublei finanţări apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi, dacă este cazul, recuperarea creanţelor.

(2) Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, oricăror altor instituţii publice care au structuri de specialitate constituite conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, cu atribuţii privind prevenirea, verificarea şi constatarea unor nereguli, stabilirea şi urmărirea încasării creanţelor bugetare rezultate din nereguli apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora, beneficiarilor fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora, precum şi oricăror altor operatori economici cu capital public sau privat care desfăşoară activităţi finanţate din fonduri europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă în baza contractului/deciziei/ordinului/acordului de implementare/convenţiei de finanţare.

 

Art. 3:

„(1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă cu rol de verificare şi control, agenţiile de implementare a proiectelor/responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale/structurile de implementare, precum şi beneficiarii sunt obligaţi, în activitatea lor, să elaboreze şi să aplice proceduri de management şi control care să asigure corectitudinea acordării şi utilizării acestor fonduri, precum şi respectarea principiilor bunei gestiuni financiare, aşa cum este aceasta definită în legislaţia Uniunii Europene incidentă.
(2) În activitatea de evaluare, selecţie, verificare şi aprobare a solicitărilor de sprijin financiar, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă cu rol de verificare şi control, agenţiile de implementare a proiectelor/responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale/structurile de implementare au obligaţia utilizării de reguli şi proceduri care să asigure respectarea următoarelor principii:
a) o bună gestiune financiară bazată pe aplicarea principiilor economicităţii, eficacităţii şi eficienţei;
b) respectarea principiilor de liberă concurenţă şi de tratament egal şi nediscriminatoriu;
c) transparenţa – punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru acordarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă;
d) prevenirea apariţiei fraudei şi corupţiei prin identificarea şi analiza factorilor de risc şi vulnerabilităţilor;
e) prevenirea apariţiei situaţiilor de conflict de interese în cursul întregii proceduri de selecţie a proiectelor de finanţat;
f) evitarea dublei finanţări – reformele şi proiectele de investiţii finanţate în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă pot beneficia de finanţare din partea altor programe şi instrumente ale Uniunii Europene, cu condiţia ca acest sprijin sa nu acopere aceleaşi costuri.
(3) Principiile prevăzute la alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în activitatea efectuată de beneficiar pentru executarea contractului/deciziei/ordinului/acordului de implementare/convenţiei de finanţare.”

 

Art. 5:

(1) Personalul autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, al agenţiilor de implementare a proiectelor/responsabililor de implementare a investiţiilor specifice locale/structurilor de implementare, personalul autorităţilor responsabile cu auditul extern, precum şi persoanele care desfăşoară activităţi externalizate prin care participă direct în procesul de elaborare ghiduri/evaluare/selecţie/verificare au obligaţia de a se abţine de la a lua măsuri care pot genera un conflict între interesele proprii şi interesele financiare ale Uniunii Europene.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt considerate a fi în conflict de interese dacă exercitarea imparţială a atribuţiilor/activităţilor acestora este afectată din motivele prevăzute la art. 61 alin. (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1.046/2018.

(3) În desfăşurarea activităţilor de elaborare ghiduri/evaluare/selecţie/aprobare/verificare/autorizare/plată/control, audit, persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt obligate să depună o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu se află în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 61 alin. (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1.046/2018.

(4) În aplicarea alin. (1), persoanele fizice sau juridice care participă direct în procesul de elaborare ghiduri/evaluare/selecţie/aprobare, după caz, a proiectelor nu pot fi în acelaşi timp şi solicitanţi/beneficiari şi/sau nu pot acorda servicii de consultanţă unui solicitant/beneficiar.

(5) În aplicarea alin. (1), nu au dreptul să fie implicate în mod direct în procesul de elaborare ghiduri/evaluare/selecţie/aprobare/control, după caz, a cererilor de finanţare, respectiv de verificare/autorizare/plată/control/audit, după caz, a cererilor de transfer/cererilor de transfer de fonduri următoarele persoane:

a) cele care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanţi sau fac parte din consiliul de administraţie/consiliul de supraveghere/organul de conducere ori de supervizare al unuia dintre solicitanţi;

b) sunt soţ/soţie, rudă până la gradul al doilea sau afin până la gradul al doilea inclusiv cu persoane care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanţi ori care fac parte din consiliul de administraţie/consiliul de supraveghere/organul de conducere sau de supervizare al unuia dintre solicitanţi;

c) se află în raporturi de muncă, în cazul persoanelor fizice, sau în alte raporturi contractuale, în cazul persoanelor juridice, cu solicitantul/beneficiarul pe care îl verifică, cu excepţia situaţiei în care solicitantul/beneficiarul este şi autoritate cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.

(6) În aplicarea alin. (1), în situaţia în care, în cursul procesului de elaborare ghiduri/evaluare/selecţie/aprobare, aceste persoane descoperă sau constată o legătură de natura celor menţionate la alin. (5), acestea sunt obligate să o semnaleze şi să înceteze de îndată să participe la procesul de elaborare ghiduri/evaluare/selecţie/aprobare.

(7) În aplicarea alin. (1), persoanele fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de evaluare/selecţie/aprobare a cererilor de finanţare au obligaţia, pentru o perioadă de 12 luni de la semnarea contractului de finanţare, să se angajeze în raporturi de muncă sau în raporturi contractuale cu un solicitant pe care l-au verificat.

(8) Activitatea de control al activităţilor ce pot reprezenta un posibil conflict de interese se realizează pe baza unei analize a riscurilor, prin verificări ex post, prin eşantion, ulterior semnării contractului de finanţare, şi prin utilizarea sistemului informatic e-SMC, respectiv sistemului informatic de management al PNRR şi a bazei de date ARACHNE.

(9) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, cu rol de verificare şi control, sesizează ANI în situaţia identificării unui posibil conflict de interese.

(10) Agenţiile de implementare a proiectelor/Responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale/Structurile de implementare sesizează ANI în situaţia identificării unui posibil conflict de interese şi notifică coordonatorul de reforme şi/sau investiţii.

(11) În situaţia în care sesizarea către ANI a fost formulată de agenţiile de implementare a proiectelor/responsabilii de implementare a investiţiilor specifice locale/structurile de implementare, acestea/aceştia notifică coordonatorii de reforme şi/sau investiţii.

(12) Evaluarea potenţialelor situaţii de conflict de interese se exercită de către ANI prin activitatea specifică a inspectorilor de integritate, prin raportare exclusivă la persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare.

(13) Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii emit un procesverbal de stabilire a creanţelor bugetare în baza căruia creanţa va fi recuperată, pe baza raportului de evaluare emis de ANI prin care se confirmă conflictul de interese sau a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă, după caz.

(14) Coordonatorii de reforme şi/sau investiţii notifică MIPE, trimestrial sau ori de câte ori acesta solicită, cu privire la stadiul recuperării creanţelor bugetare, respectiv la finalizarea procesului de recuperare a acestora.

(15) Dispoziţiile prezentei secţiuni se completează corespunzător cu prevederile legislaţiei naţionale referitoare la conflictul de interese.

 

Art. 10:

În cazul neregulilor identificate în legătură cu nerespectarea reglementărilor privind ajutorul de stat/de minimis, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă vor respecta procedura prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Art. 13:

(1) Coordonatorii de reformă şi/sau investiţii sunt responsabili pentru urmărirea stingerii creanţelor bugetare rezultate din nereguli.

(2) Creanţele bugetare rezultate din nereguli devin scadente la expirarea termenului de plată stabilit în titlul de creanţă, respectiv la 30 de zile de la data comunicării titlului de creanţă.

(3) Debitorul datorează, pentru neachitarea la termen a obligaţiilor stabilite prin titlul de creanţă, o dobândă care se calculează prin aplicarea ratei dobânzii datorate la soldul rămas de plată din contravaloarea în lei a creanţei bugetare, din prima zi de după expirarea termenului de plată stabilit în conformitate cu prevederile alin. (2), până la data stingerii acesteia.

(4) Rata dobânzii datorate prevăzute la alin. (3) este rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României în vigoare la data întocmirii procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate.

(5) În vederea încasării de la debitor a dobânzii prevăzute la alin. (3), autorităţile competente care au emis procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare sau procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare, după caz, în aplicarea prevederilor cap. III, au obligaţia de a calcula cuantumul acesteia şi de a emite un proces-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, care constituie titlu de creanţă şi care se comunică debitorului.

(6) Creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate li se aplică prevederile aplicabile creanţelor bugetare rezultate din nereguli.

(7) Plătitor al creanţelor bugetare rezultate din nereguli şi al dobânzii datorate este persoana juridică, entitatea sau asocierea fără personalitate juridică sau persoana fizică stabilită ca debitor prin titlul de creanţă. Persoana fizică nu poate fi stabilită ca plătitor al creanţelor bugetare rezultate din nereguli decât în calitatea acesteia de beneficiar de fonduri europene şi/sau de fonduri publice naţionale aferente acestora.

(8) În cazul în care creanţa bugetară rezultată din nereguli şi dobânda datorată nu au fost achitate de către debitorul stabilit, debitor devine persoana juridică sau fizică prevăzută la art. 23 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (4) privind persoana fizică.

(9) Întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a creanţei bugetare se realizează în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune potrivit dreptului comun. Întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a creanţei bugetare pentru care normele comunitare prevăd un termen mai mare de 5 ani se realizează în cazurile şi în condiţiile stabilite de normele actelor juridice ale Uniunii Europene respective.

(10) În cazul în care existenţa creanţei bugetare rezultă din existenţa unei fapte penale şi au fost sesizate organele de urmărire penală/DLAF, autorităţile competente prevăzute la art. 11 suspendă emiterea titlului de creanţă până la rămânerea definitivă a hotărârii instanţei de judecată şi dispun aplicarea măsurilor asigurătorii prevăzute la cap. VI „Măsuri asigurătorii” al titlului VII din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(11) Recuperarea sumelor înscrise în titlurile de creanţă devenite executorii se efectuează din conturile de venituri ale bugetelor în care au fost virate sumele aferente cererile de transfer/cererile de transfer de fonduri. Recuperarea sumelor, în vederea reîntregirii conturilor fonduri externe nerambursabile/rambursabile şi/sau din fondurilor publice naţionale aferente, se efectuează pe baza unui referat întocmit de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, cu rol de verificare şi control, adresat unităţii Trezoreriei Statului la care sunt deschise conturile de venituri bugetare.