[UPDATE: Rectificare] Prevenirea, verificarea şi constatarea neregulilor grave apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor externe (O.U.G. nr. 70/2022)

Update: Rectificare publicată în M. Of. nr. 552 din 6 iunie 2022

În M. Of. nr. 552 din 6 iunie 2022 a fost publicată Rectificarea din 6 iunie 2022 în cuprinsul O.U.G. nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea și constatarea neregulilor/dublei finanțări, a neregulilor grave apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora și recuperarea creanțelor rezultate, publicată în M. Of. nr. 526 din 27 mai 2022.

Astfel, în O.U.G. nr. 70/2022 se face următoarea rectificare:

– la art. 5 alin. (7), în loc de: „…, să se angajeze… ” se va citi: „…, să nu se angajeze… ”.

În M. Of. nr. 526 din 27 mai 2022 s-a publicat O.U.G. nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea și constatarea neregulilor/dublei finanțări, a neregulilor grave apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora și recuperarea creanțelor rezultate.

Redăm, în cele ce urmează, structura respectivei O.U.G.

Structura

CAPITOLUL I: Dispoziții generale

SECȚIUNEA 1: Domeniul de aplicare

SECȚIUNEA 2: Definirea unor termeni și expresii

CAPITOLUL II: Activitatea de prevenire a neregulilor grave și a dublei finanțări, precum și a neregulilor în aplicarea procedurilor de achiziție publică

CAPITOLUL III: Activitatea de control și constatare a neregulilor

SECȚIUNEA 1: Nereguli grave – conflict de interese

SECȚIUNEA 2: Nereguli grave – corupție și fraudă

SECȚIUNEA 3: Dubla finanțare

SECȚIUNEA 4: Achiziții publice

SECȚIUNEA 5: Ajutor de stat/de minimis

SECȚIUNEA 6: Dispoziții privind activitatea de control și constatare a neregulilor

CAPITOLUL IV: Modalitățile de stingere a creanțelor rezultate din nereguli

CAPITOLUL V: Soluționarea contestațiilor administrative împotriva titlurilor de creanță

CAPITOLUL VI: Dispoziții tranzitorii și finale

ANEXA nr. 1: PROCES-VERBAL de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare

ANEXA nr. 2: RAPORT DE VERIFICARE

ANEXA nr. 3: PROCES-VERBAL de stabilire a creanțelor bugetare

ANEXA nr. 4: CONȚINUTUL MINIM

ANEXA nr. 5: PROCES-VERBAL de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate

Dispoziții relevante

Art. 1:

„(1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează activitățile de prevenire, verificare, constatare a neregulilor grave, a neregulilor rezultate în urma aplicării procedurilor de achiziție publică, precum și în ceea ce privește respectarea principiului privind evitarea dublei finanțări apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora și, dacă este cazul, recuperarea creanțelor.

(2) Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se aplică autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, oricăror altor instituții publice care au structuri de specialitate constituite conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cu atribuții privind prevenirea, verificarea și constatarea unor nereguli, stabilirea și urmărirea încasării creanțelor bugetare rezultate din nereguli apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență și a fondurilor publice naționale aferente acestora, beneficiarilor fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora, precum și oricăror altor operatori economici cu capital public sau privat care desfășoară activități finanțate din fonduri europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență în baza contractului/deciziei/ordinului/acordului de implementare/convenției de finanțare.”

Art. 3:

„(1) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență cu rol de verificare și control, agențiile de implementare a proiectelor/responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale/structurile de implementare, precum și beneficiarii sunt obligați, în activitatea lor, să elaboreze și să aplice proceduri de management și control care să asigure corectitudinea acordării și utilizării acestor fonduri, precum și respectarea principiilor bunei gestiuni financiare, așa cum este aceasta definită în legislația Uniunii Europene incidentă.
(2) În activitatea de evaluare, selecție, verificare și aprobare a solicitărilor de sprijin financiar, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență cu rol de verificare și control, agențiile de implementare a proiectelor/responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale/structurile de implementare au obligația utilizării de reguli și proceduri care să asigure respectarea următoarelor principii:
a) o bună gestiune financiară bazată pe aplicarea principiilor economicității, eficacității și eficienței;
b) respectarea principiilor de liberă concurență și de tratament egal și nediscriminatoriu;
c) transparența – punerea la dispoziția tuturor celor interesați a informațiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru acordarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență;
d) prevenirea apariției fraudei și corupției prin identificarea și analiza factorilor de risc și vulnerabilităților;
e) prevenirea apariției situațiilor de conflict de interese în cursul întregii proceduri de selecție a proiectelor de finanțat;
f) evitarea dublei finanțări – reformele și proiectele de investiții finanțate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență pot beneficia de finanțare din partea altor programe și instrumente ale Uniunii Europene, cu condiția ca acest sprijin sa nu acopere aceleași costuri.
(3) Principiile prevăzute la alin. (2) se aplică în mod corespunzător și în activitatea efectuată de beneficiar pentru executarea contractului/deciziei/ordinului/acordului de implementare/convenției de finanțare.”

Art. 5:

„(1) Personalul autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, al agențiilor de implementare a proiectelor/responsabililor de implementare a investițiilor specifice locale/structurilor de implementare, personalul autorităților responsabile cu auditul extern, precum și persoanele care desfășoară activități externalizate prin care participă direct în procesul de elaborare ghiduri/evaluare/selecție/verificare au obligația de a se abține de la a lua măsuri care pot genera un conflict între interesele proprii și interesele financiare ale Uniunii Europene.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt considerate a fi în conflict de interese dacă exercitarea imparțială a atribuțiilor/activităților acestora este afectată din motivele prevăzute la art. 61 alin. (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1.046/2018.

(3) În desfășurarea activităților de elaborare ghiduri/evaluare/selecție/aprobare/verificare/autorizare/plată/control, audit, persoanele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt obligate să depună o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu se află în niciuna dintre situațiile prevăzute la art. 61 alin. (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1.046/2018.

(4) În aplicarea alin. (1), persoanele fizice sau juridice care participă direct în procesul de elaborare ghiduri/evaluare/selecție/aprobare, după caz, a proiectelor nu pot fi în același timp și solicitanți/beneficiari și/sau nu pot acorda servicii de consultanță unui solicitant/beneficiar.

(5) În aplicarea alin. (1), nu au dreptul să fie implicate în mod direct în procesul de elaborare ghiduri/evaluare/selecție/aprobare/control, după caz, a cererilor de finanțare, respectiv de verificare/autorizare/plată/control/audit, după caz, a cererilor de transfer/cererilor de transfer de fonduri următoarele persoane:

a) cele care dețin părți sociale, părți de interes, acțiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanți sau fac parte din consiliul de administrație/consiliul de supraveghere/organul de conducere ori de supervizare al unuia dintre solicitanți;

b) sunt soț/soție, rudă până la gradul al doilea sau afin până la gradul al doilea inclusiv cu persoane care dețin părți sociale, părți de interes, acțiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanți ori care fac parte din consiliul de administrație/consiliul de supraveghere/organul de conducere sau de supervizare al unuia dintre solicitanți;

c) se află în raporturi de muncă, în cazul persoanelor fizice, sau în alte raporturi contractuale, în cazul persoanelor juridice, cu solicitantul/beneficiarul pe care îl verifică, cu excepția situației în care solicitantul/beneficiarul este și autoritate cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

(6) În aplicarea alin. (1), în situația în care, în cursul procesului de elaborare ghiduri/evaluare/selecție/aprobare, aceste persoane descoperă sau constată o legătură de natura celor menționate la alin. (5), acestea sunt obligate să o semnaleze și să înceteze de îndată să participe la procesul de elaborare ghiduri/evaluare/selecție/aprobare.

(7) În aplicarea alin. (1), persoanele fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de evaluare/selecție/aprobare a cererilor de finanțare au obligația, pentru o perioadă de 12 luni de la semnarea contractului de finanțare, să se angajeze în raporturi de muncă sau în raporturi contractuale cu un solicitant pe care l-au verificat.

(8) Activitatea de control al activităților ce pot reprezenta un posibil conflict de interese se realizează pe baza unei analize a riscurilor, prin verificări ex post, prin eșantion, ulterior semnării contractului de finanțare, și prin utilizarea sistemului informatic e-SMC, respectiv sistemului informatic de management al PNRR și a bazei de date ARACHNE.

(9) Autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, cu rol de verificare și control, sesizează ANI în situația identificării unui posibil conflict de interese.

(10) Agențiile de implementare a proiectelor/Responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale/Structurile de implementare sesizează ANI în situația identificării unui posibil conflict de interese și notifică coordonatorul de reforme și/sau investiții.

(11) În situația în care sesizarea către ANI a fost formulată de agențiile de implementare a proiectelor/responsabilii de implementare a investițiilor specifice locale/structurile de implementare, acestea/aceștia notifică coordonatorii de reforme și/sau investiții.

(12) Evaluarea potențialelor situații de conflict de interese se exercită de către ANI prin activitatea specifică a inspectorilor de integritate, prin raportare exclusivă la persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.

(13) Coordonatorii de reforme și/sau investiții emit un procesverbal de stabilire a creanțelor bugetare în baza căruia creanța va fi recuperată, pe baza raportului de evaluare emis de ANI prin care se confirmă conflictul de interese sau a hotărârii judecătorești rămase definitivă, după caz.

(14) Coordonatorii de reforme și/sau investiții notifică MIPE, trimestrial sau ori de câte ori acesta solicită, cu privire la stadiul recuperării creanțelor bugetare, respectiv la finalizarea procesului de recuperare a acestora.

(15) Dispozițiile prezentei secțiuni se completează corespunzător cu prevederile legislației naționale referitoare la conflictul de interese.”

Art. 10:

„În cazul neregulilor identificate în legătură cu nerespectarea reglementărilor privind ajutorul de stat/de minimis, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență vor respecta procedura prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.”

Art. 13:

„(1) Coordonatorii de reformă și/sau investiții sunt responsabili pentru urmărirea stingerii creanțelor bugetare rezultate din nereguli.

(2) Creanțele bugetare rezultate din nereguli devin scadente la expirarea termenului de plată stabilit în titlul de creanță, respectiv la 30 de zile de la data comunicării titlului de creanță.

(3) Debitorul datorează, pentru neachitarea la termen a obligațiilor stabilite prin titlul de creanță, o dobândă care se calculează prin aplicarea ratei dobânzii datorate la soldul rămas de plată din contravaloarea în lei a creanței bugetare, din prima zi de după expirarea termenului de plată stabilit în conformitate cu prevederile alin. (2), până la data stingerii acesteia.

(4) Rata dobânzii datorate prevăzute la alin. (3) este rata dobânzii de referință a Băncii Naționale a României în vigoare la data întocmirii procesului-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate.

(5) În vederea încasării de la debitor a dobânzii prevăzute la alin. (3), autoritățile competente care au emis procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare sau procesul-verbal de stabilire a creanțelor bugetare, după caz, în aplicarea prevederilor cap. III, au obligația de a calcula cuantumul acesteia și de a emite un proces-verbal de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, care constituie titlu de creanță și care se comunică debitorului.

(6) Creanțelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate li se aplică prevederile aplicabile creanțelor bugetare rezultate din nereguli.

(7) Plătitor al creanțelor bugetare rezultate din nereguli și al dobânzii datorate este persoana juridică, entitatea sau asocierea fără personalitate juridică sau persoana fizică stabilită ca debitor prin titlul de creanță. Persoana fizică nu poate fi stabilită ca plătitor al creanțelor bugetare rezultate din nereguli decât în calitatea acesteia de beneficiar de fonduri europene și/sau de fonduri publice naționale aferente acestora.

(8) În cazul în care creanța bugetară rezultată din nereguli și dobânda datorată nu au fost achitate de către debitorul stabilit, debitor devine persoana juridică sau fizică prevăzută la art. 23 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (4) privind persoana fizică.

(9) Întreruperea și suspendarea termenului de prescripție a dreptului de stabilire a creanței bugetare se realizează în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea și suspendarea termenului de prescripție a dreptului la acțiune potrivit dreptului comun. Întreruperea și suspendarea termenului de prescripție a dreptului de stabilire a creanței bugetare pentru care normele comunitare prevăd un termen mai mare de 5 ani se realizează în cazurile și în condițiile stabilite de normele actelor juridice ale Uniunii Europene respective.

(10) În cazul în care existența creanței bugetare rezultă din existența unei fapte penale și au fost sesizate organele de urmărire penală/DLAF, autoritățile competente prevăzute la art. 11 suspendă emiterea titlului de creanță până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței de judecată și dispun aplicarea măsurilor asigurătorii prevăzute la cap. VI „Măsuri asigurătorii” al titlului VII din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(11) Recuperarea sumelor înscrise în titlurile de creanță devenite executorii se efectuează din conturile de venituri ale bugetelor în care au fost virate sumele aferente cererile de transfer/cererile de transfer de fonduri. Recuperarea sumelor, în vederea reîntregirii conturilor fonduri externe nerambursabile/rambursabile și/sau din fondurilor publice naționale aferente, se efectuează pe baza unui referat întocmit de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, cu rol de verificare și control, adresat unității Trezoreriei Statului la care sunt deschise conturile de venituri bugetare.”