117 views
Deschidem Revista din această seară cu o interesantă analiză semnată de Ion M. Ioniţă, senior-editor al ziarului Adevărul, „Ancheta abdicării Regelui Mihai. Schimbă Justiţia Istoria României?”.
„După 12 ani, asistăm la două acţiuni prin care i se cere Justiţiei să intevină în elucidarea unor fapte istorice şi în stabilirea unor vinovăţii la rândul lor istorice, dacă ele se confirmă. Prima, dosarul Revoluţiei. Cei care au ajuns să preia puterea după fuga lui Ceauşescu sunt acuzaţi de fapte grave în calitatea lor asimilată cu cea a unor mininiştri din ziua de azi. În baza acestei logici i s-a cerut preşedintelui Iohannis să aprobe începerea urmăririi penale, conform legii răspunderii ministeriale, pentru fapte săvârşite în exerciţiul mandatului.(…) A doua acţiune înaintată Justiţiei, vizează abdicarea Regelui Mihai, dar şi toate acţiunile care au dus, din 6 martie 1945, la schimbarea ordinii constituţionale. Sesizarea a venit din partea Mişcării pentru Regat şi Coroană, care a cerut „să se efectueze cercetările necesare pentru stabilirea împrejurărilor concrete, pentru stabilirea făptuitorilor, a vinovăţiei, a răspunderii penale şi civile, după caz, şi a înlăturării consecinţelor decurgând din actele criminale care, după 06 martie 1945, au determinat răsturnarea ordinii constituţionale a ţării la data de 30 Decembrie 1947, determinând aservirea ţării unei puteri străine ostile şi Armatei URSS de ocupaţie, sub care s-a instaurat dictatura comunistă în România. DIICOT a confirmat începerea urmăririi penale «in rem», potrivit săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 397 şi 438 din Codul Penal”, se arată în analiza din Adevărul.
Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei s-a reunit azi, pe ordinea de zi a şedinţei aflându-se dezbateri generale asupra iniţiativelor legislative de modificare a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală şi Legi nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă.
„Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a decis, în 20 aprilie, ca dezbaterile generale privind modificarea Codului penal şi Codului de proceură penală să înceapă în 2 mai. Opoziţia a acuzat că modificările Codurilor penale sunt «cu dedicaţie» pentru Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele Comisiei, fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, a susţinut însă că prin aceste modificări se vrea «normalizarea vieţii în România». Preşedintele Klaus Iohannis a aprecizt că unele dintre propunerile pentru modificarea Codurilor penale sunt absolut inacceptabile şi că «este inadmisibil ca unele să fie făcute cu destinaţie pentru persoane care acum ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament»”, scrie News.ro.
Şi tot News.ro scrie despre procesul fostului preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru.
„Tribunalul Bucureşti a decis vineri începerea judecăţii în cel de al doilea dosar de corupţie al fostului preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, care este acuzată de trafic de influenţă şi spălare de bani. În acest dosar, Pătru este acuzată că a cerut de la firma Siveco un milion de euro şi a primit 600.000 de euro, susţinând că va interveni la directorul unei instituţii să soluţioneze în mod favorabil o investigaţie care privea firma de software”, notează jurnaliştii de la News.ro.
„Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat, marţi, că numărul angajaţilor din România este mult mai mare decât cel de peste şase milioane, pe care îl arată aplicaţia Revisal, întrucât în Registrul de evidenţă a salariaţilor nu sunt incluşi şi funcţionarii publici”, scrie azi Mediafax.
Şi pentru că este adus în discuţie numărul salariaţilor români, care menţin echilibrul sistemului actual de pensii, prin plata contribuţiilor sociale, amintim şi un alt clasament publicat azi de Agerpres, care evidenţiază topul angajatorilor străini din România.
„Germania, Franţa şi Italia ocupă primele trei locuri în topul ţărilor care controlează subgrupuri de întreprinderi din România, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS)”, relatează Agerpres.
Potrivit sursei citate, „în România, în anul 2016, au fost identificate 78.181 grupuri de întreprinderi, din care 5.311 sunt grupuri de întreprinderi rezidente şi 72.870 grupuri de întreprinderi multinaţionale (271 controlate din interior, respectiv 72.599 controlate din străinătate). În anul 2016, din totalul grupurilor de întreprinderi identificate în România, aproximativ 7% erau rezidente, peste 90% dintre acestea fiind constituite din două sau trei unităţi legale.
Cea mai mare parte a grupurilor de întreprinderi din România activează în domeniul comerţului, construcţiilor, industriei prelucrătoare sau activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice”, mai scrie Agerpres.
Revenind la pensii, premierul Dăncilă anunţă majorări de la 1 iulie 2018.
„Premierul Viorica Dăncilă a declarat, la România TV, că rămâne «bătut în cuie» că de la 1 iulie punctul de pensie va creşte de la 1.000 de lei la 1.100 de lei, iar pensia minimă va creşte de la 520 de lei la 740 de lei. Ea a susţinut că vrea ca legea pensiilor să aducă echilibru, la fel cum a adus şi legea salarizării”, scrie News.ro.
Programul privind sprijinirea financiară a cuplurilor infertile din Bucureşti, despre care a scris şi presa străină, salutând inițiativa primarului capitalei intră într-o nouă etapă.
„Primăria Capitalei anunţă miercuri că a fost finalizat regulamentul privind acordarea unui sprijin financiar cuplurilor infertile din Bucureşti pentru realizarea procedurii de fertilizare in vitro, iar proiectul se va derula începând din 4 iunie. Sprijinul financiar acordat este de 13.800 de lei pentru fiecare cuplu şi se va acorda sub formă de vouchere în două etape, în baza scrisorii medicale”, arată News.ro.
În finalul Revistei, notăm o știre din Gândul, care ar trebui să pună Europa… pe gânduri.
„Rusia îşi creşte cantităţile de petrol exportate către China, riscând să lase în acest fel Europa fără ţiţei, mişcare ce va împinge continentul să apeleze la importuri de amestecuri de petrol din Orientul Mijlociu”, relatează Gândul citând Bloomberg.
Instabilitatea din Orient şi lipsa unor resurse naţionale (în cazul majorităţii statelor UE) pot declanşa o majorare a preţului ţiţeiului în Europa şi prin ricoşeu creşterea preţurilor produselor şi serviciilor în Europa.
Deci, putem fi martorii unei noi crize economice.
„La ora actuală, continentul importă mai multă materie brută petrolieră din Rusia decât orice altă naţiune, arată reprezentanţii ITC Trade Map, iar ţiţeiul de înlocuire este probabil să provină din Orientul Mijlociu. Deocamdată, reducerile fluxurilor de ţiţei provenite din Rusia nu se reflectă în preţurile din Europa şi asta datorită lucrărilor de întreţinere din rafinăriile din Europa, potrivit Bloomberg. Petrolul de tip Ural din Rusia a fost tranzacţionat la preţuri mici în Europa timp de aproape 4 ani datorită lucrărilor de întreţinere, menţinerea preţurilor fiind ajutată şi de o creştere a fluxurilor de petrol venite din Statele Unite”, explică jurnaliştii de la Bloomberg , citaţi de Gândul.
Seară frumoasă!
