Europa, fără petrol rusesc

2 mai 2018
Vizualizari: 1836

Deschidem Revista din această seară cu o interesantă analiză semnată de Ion M. Ioniță, senior-editor al ziarului Adevărul, „Ancheta abdicării Regelui Mihai. Schimbă Justiția Istoria României?”.

„După 12 ani, asistăm la două acțiuni prin care i se cere Justiției să intevină în elucidarea unor fapte istorice și în stabilirea unor vinovății la rândul lor istorice, dacă ele se confirmă. Prima, dosarul Revoluției. Cei care au ajuns să preia puterea după fuga lui Ceaușescu sunt acuzați de fapte grave în calitatea lor asimilată cu cea a unor mininiștri din ziua de azi. În baza acestei logici i s-a cerut președintelui Iohannis să aprobe începerea urmăririi penale, conform legii răspunderii ministeriale, pentru fapte săvârșite în exercițiul mandatului.(…) A doua acțiune înaintată Justiției, vizează abdicarea Regelui Mihai, dar și toate acțiunile care au dus, din 6 martie 1945, la schimbarea ordinii constituționale. Sesizarea a venit din partea Mișcării pentru Regat și Coroană, care a cerut „să se efectueze cercetările necesare pentru stabilirea împrejurărilor concrete, pentru stabilirea făptuitorilor, a vinovăției, a răspunderii penale și civile, după caz, și a înlăturării consecințelor decurgând din actele criminale care, după 06 martie 1945, au determinat răsturnarea ordinii constituționale a țării la data de 30 Decembrie 1947, determinând aservirea țării unei puteri străine ostile și Armatei URSS de ocupație, sub care s-a instaurat dictatura comunistă în România. DIICOT a confirmat începerea urmăririi penale «in rem», potrivit săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 397 și 438 din Codul Penal”, se arată în analiza din Adevărul.

Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției s-a reunit azi, pe ordinea de zi a ședinței aflându-se dezbateri generale asupra inițiativelor legislative de modificare a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală și Legi nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă.

„Comisia parlamentară specială pentru legile justiției a decis, în 20 aprilie, ca dezbaterile generale privind modificarea Codului penal și Codului de proceură penală să înceapă în 2 mai. Opoziția a acuzat că modificările Codurilor penale sunt «cu dedicație» pentru Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu. Președintele Comisiei, fostul ministru al Justiției Florin Iordache, a susținut însă că prin aceste modificări se vrea «normalizarea vieții în România». Președintele Klaus Iohannis a aprecizt că unele dintre propunerile pentru modificarea Codurilor penale sunt absolut inacceptabile și că «este inadmisibil ca unele să fie făcute cu destinație pentru persoane care acum ocupă poziții de decizie chiar în Parlament»”, scrie News.ro.

Și tot News.ro scrie despre procesul fostului președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru.

„Tribunalul București a decis vineri începerea judecății în cel de al doilea dosar de corupție al fostului președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, care este acuzată de trafic de influență și spălare de bani. În acest dosar, Pătru este acuzată că a cerut de la firma Siveco un milion de euro și a primit 600.000 de euro, susținând că va interveni la directorul unei instituții să soluționeze în mod favorabil o investigație care privea firma de software”, notează jurnaliștii de la News.ro.

„Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat, marți, că numărul angajaților din România este mult mai mare decât cel de peste șase milioane, pe care îl arată aplicația Revisal, întrucât în Registrul de evidență a salariaților nu sunt incluși și funcționarii publici”, scrie azi Mediafax.

Și pentru că este adus în discuție numărul salariaților români, care mențin echilibrul sistemului actual de pensii, prin plata contribuțiilor sociale, amintim și un alt clasament publicat azi de Agerpres, care evidențiază topul angajatorilor străini din România.

„Germania, Franța și Italia ocupă primele trei locuri în topul țărilor care controlează subgrupuri de întreprinderi din România, relevă datele Institutului Național de Statistică (INS)”, relatează Agerpres.

Potrivit sursei citate, „în România, în anul 2016, au fost identificate 78.181 grupuri de întreprinderi, din care 5.311 sunt grupuri de întreprinderi rezidente și 72.870 grupuri de întreprinderi multinaționale (271 controlate din interior, respectiv 72.599 controlate din străinătate). În anul 2016, din totalul grupurilor de întreprinderi identificate în România, aproximativ 7% erau rezidente, peste 90% dintre acestea fiind constituite din două sau trei unități legale.

Cea mai mare parte a grupurilor de întreprinderi din România activează în domeniul comerțului, construcțiilor, industriei prelucrătoare sau activităților profesionale, științifice și tehnice”, mai scrie Agerpres.

Revenind la pensii, premierul Dăncilă anunță majorări de la 1 iulie 2018.

„Premierul Viorica Dăncilă a declarat, la România TV, că rămâne «bătut în cuie» că de la 1 iulie punctul de pensie va crește de la 1.000 de lei la 1.100 de lei, iar pensia minimă va crește de la 520 de lei la 740 de lei. Ea a susținut că vrea ca legea pensiilor să aducă echilibru, la fel cum a adus și legea salarizării”, scrie News.ro.

Programul privind sprijinirea financiară a cuplurilor infertile din București, despre care a scris și presa străină, salutând inițiativa primarului capitalei intră într-o nouă etapă.

„Primăria Capitalei anunță miercuri că a fost finalizat regulamentul privind acordarea unui sprijin financiar cuplurilor infertile din București pentru realizarea procedurii de fertilizare in vitro, iar proiectul se va derula începând din 4 iunie. Sprijinul financiar acordat este de 13.800 de lei pentru fiecare cuplu și se va acorda sub formă de vouchere în două etape, în baza scrisorii medicale”, arată News.ro.

În finalul Revistei, notăm o știre din Gândul, care ar trebui să pună Europa… pe gânduri.

„Rusia își crește cantitățile de petrol exportate către China, riscând să lase în acest fel Europa fără țiței, mișcare ce va împinge continentul să apeleze la importuri de amestecuri de petrol din Orientul Mijlociu”, relatează Gândul citând Bloomberg.

Instabilitatea din Orient și lipsa unor resurse naționale (în cazul majorității statelor UE) pot declanșa o majorare a prețului țițeiului în Europa și prin ricoșeu creșterea prețurilor produselor și serviciilor în Europa.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Deci, putem fi martorii unei noi crize economice.

„La ora actuală, continentul importă mai multă materie brută petrolieră din Rusia decât orice altă națiune, arată reprezentanții ITC Trade Map, iar țițeiul de înlocuire este probabil să provină din Orientul Mijlociu. Deocamdată, reducerile fluxurilor de țiței provenite din Rusia nu se reflectă în prețurile din Europa și asta datorită lucrărilor de întreținere din rafinăriile din Europa, potrivit Bloomberg. Petrolul de tip Ural din Rusia a fost tranzacționat la prețuri mici în Europa timp de aproape 4 ani datorită lucrărilor de întreținere, menținerea prețurilor fiind ajutată și de o creștere a fluxurilor de petrol venite din Statele Unite”, explică jurnaliștii de la Bloomberg , citați de Gândul.

Seară frumoasă!

Europa, fără petrol rusesc was last modified: mai 2nd, 2018 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: