Solicitare în vederea obligării pârâţilor la plata despăgubirilor cu titlu de drepturi salariate reprezentând indexări salariale în cuantum de 18% privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și plata despăgubirilor cu titlu de drepturi băneşti reprezentând creşteri salariale de 7%

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară reciproc necompetente a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, secţia I civilă competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă se încadrează în materia conflictelor de muncă, competenţa materială revenind în primă instanţă tribunalului. Aceasta a fost înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Dâmboviţa sub nr. x/2019.

În dosarul nou format, nr. x/2019, urmare a disjungerii dispuse de Tribunalul Dâmboviţa, la termenul de la 8 mai 2019, au calitatea de reclamanţi M., N., O., P. şi Q., ce funcţionează în cadrul Judecătoriei Zărneşti ca agent procedural, respectiv aprod, muncitor întreţinere şi pensionar.

Dispoziţiile art. 3 raportat la art. 90^1 din Legea nr. 567/2004, cu referire la art. 41 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti recunosc acestor reclamanţi, din perspectiva profesiei pe care o exercită, calitatea de personal conex în cadrul instanţei unde funcţionează, acestora fiindu-le aplicabile dispoziţiile art. 127 alin. (1), alin. (2) şi alin. (2^1) C. proc. civ.

Potrivit art. 266 din Codul muncii:

„Jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod”, iar conform dispoziţiilor art. 269 din Codul muncii „Judecarea conflictelor de muncă este de competenţa instanţelor judecătoreşti, stabilite potrivit legii. (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul”. Art. 127 C. proc. civ. reglementează un caz de competenţă facultativă în sensul următor:

„(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

(2^1) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor”.

Din interpretarea dispoziţiilor legale precitate tribunalul reţine că reclamanţii puteau sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii, având în vedere calitatea de pârâţi a Tribunalului Braşov, respectiv a Curţii de Apel Braşov.

Reclamanţii au ales să introducă cererea de chemare în judecată la Tribunalul Dâmboviţa în acord cu prevederile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., coroborate cu cele ale alin. (2)^1 al aceluiaşi text de lege care reglementează norme de competenţă teritorială având caracter relativ.

Caracterul facultativ al acestor dispoziţii legale permite aşadar reclamanţilor să recurgă sau nu la acest beneficiu oferit de lege, fără ca acestora să le fie afectată valabilitatea opţiunii.

Reclamanţii au calitatea de personal conex în cadrul Judecătoriei Zărneşti, (personal căruia îi sunt aplicabile, potrivit art. 90^1 din Legea nr. 567/2004, dispoziţiile speciale referitoare la grefieri), instanţă aflată în raza teritorială a Tribunalului Braşov, pârât în cauză alături de Curtea de Apel Braşov.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

În considerarea celor ce preced, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte stabileşte că Tribunalul Dâmboviţa, secţia I civilă este instanţa competentă teritorial în soluţionarea cauzei.

Sursa informației: www.scj.ro.