110 views
În deschiderea Revistei din această seară, urăm doamnelor şi domnişoarelor o primăvară minunată, cu multe bucurii şi cu lumină în suflet!
Primăvara este şi o luna a speranţei, dar şi a bilanţurilor anuale.
Am avut bilanţ la DNA, a urmat la Inspecţia Judiciară şi la Ministerul Public. Uneori, datele statistice ne ajută în conturarea imaginii activităţii dintr-un anumit domeniu.
Agerpres, citează azi câteva date statistice din raportul Inspecţiei Judiciare: „În 2017, au fost înregistrate 6.365 de sesizări privind activitatea şi conduita judecătorilor şi procurorilor, 5.921 fiind sesizări noi, iar 444 reveniri la sesizările anterioare; întrucât această ultimă categorie de sesizări le include şi pe acelea privind unele aspecte noi, au fost efectuate verificări suplimentare faţă de lucrările iniţiale”.
Potrivit sursei citate, un număr „consistent” de sesizări au vizat tergiversarea soluţionării cauzelor şi redactarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti.
„Un număr consistent de sesizări au avut, şi în 2017, încălcarea normelor de procedură, modul de instrumentare şi soluţionare a cauzelor, tergiversarea soluţionării acestora, precum şi redactarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti. Datele statistice aferente perioadei 2015-2017 evidenţiază o diminuare a numărului de sesizări adresate Inspecţiei Judiciare; nu se poate argumenta existenţa unui trend în acest sens”, mai scrie Agerpres, citând raportul Inspecției Judiciare.
„Inspecţia Judiciară a transmis, miercuri, raportul de activitate pentru anul 2017, precizând că au fost efectuate 33 de controale privind managementul instanţelor şi parchetelor constatând, în general, organizarea corespunzătoare şi asigurarea bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public. Totuşi, au fost identificate unele vulnerabilităţi şi deficienţe care necesitau «măsuri ferme şi coerente pentru înlăturare». În plus, s-a stabilit că parchetele se confruntă cu probleme cauzate de comunicare deficitară între membrii conducerii, dar şi între cei din conducerea unităţii şi personalul din subordine, monitorizarea formală şi nerespectarea unor prevederi regulamentare”, mai scrie News.ro.
Starea justiţiei a fost una dintre temele acestei săptămâni.
Despre activitatea magistraţilor, cu plusuri şi minusuri, a vorbit şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Marcu.
„Activitatea judecătorilor şi procurorilor nu trebuie criticată în mod excesiv, dar nici idealizată şi cu atât mai puţin glorificată. Magistratul îşi face datoria, conform legii şi potrivit propriei conştiinţe, asumându-şi poziţia pe care o ocupă în societate şi efectele faptelor şi deciziilor sale, fiind dator a răspunde ori de câte ori acţiunile ori inacţiunile sale exced cadrului legal ori deontologic. Nu trebuie să ne fie teamă să identificăm, să acceptăm şi să sancţionăm abaterile de la normele legale şi deontologice. «Dacă reprimi o greşeală, corectezi 100», spune un dicton latin înţelept. Numai în aparenţă, recunoaşterea unor astfel de situaţii este prejudiciabilă pentru imaginea sistemului judiciar, în realitate, opinia publică va şti că noi avem curajul şi capacitatea de a identifica şi de a ne rezolva singuri problemele”, a declarat preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Marcu, notează Agerpres.
Prezentarea bilanţului Ministerului Public a prilejuit preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, un discurs interesant despre juzi şi justiţiabili, despre frământările justiţiei din România.
„Din păcate, nu pot să nu remarc faptul că justiţia, de 28 de ani, traversează perioade interesante, pentru că, ştiţi cu toţii, din patru în patru ani a început sau s-a finalizat ceea ce, în opinia unora, înseamnă reformă a justiţiei. Rezultatele? Cred că le vedeţi cu toţii. Legi multe, neclare şi imperfecte, instanţe supraaglomerate, lipsă de infrastructură, sistem haotic al căilor de atac, noi coduri, nu a fost scutită nicio materie, nici penală, nici civilă, care au avut drept efect prelungirea, îngreunarea procedurilor, afectarea a ceea ce se cheamă dreptul la judecată într-un termen rezonabil şi, mai cu seamă, crearea unei noi practici neunitare. Vă mărturisesc, deşi mă doare să spun asta, că pot să accept ideea că nimeni nu s-a gândit la efortul intens pe care un magistrat îl poate face pentru a lucra în asemenea condiţii, dar nu pot să accept ideea că nimeni nu s-a gândit la destinatarul final al oricărei reforme şi anume – cetăţeanul”, spunea în faţa procurorilor şi a invitaţilor la bilanţul Ministerului Public, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, citată de Agerpres.
Seară frumoasă!
