Primăvara justiţiei

În deschiderea Revistei din această seară, urăm doamnelor și domnișoarelor o primăvară minunată, cu multe bucurii și cu lumină în suflet!

Primăvara este și o luna a speranței, dar și a bilanțurilor anuale.

Am avut bilanț la DNA, a urmat la Inspecția Judiciară și la Ministerul Public. Uneori, datele statistice ne ajută în conturarea imaginii activității dintr-un anumit domeniu.

Agerpres, citează azi câteva date statistice din raportul Inspecției Judiciare: „În 2017, au fost înregistrate 6.365 de sesizări privind activitatea și conduita judecătorilor și procurorilor, 5.921 fiind sesizări noi, iar 444 reveniri la sesizările anterioare; întrucât această ultimă categorie de sesizări le include și pe acelea privind unele aspecte noi, au fost efectuate verificări suplimentare față de lucrările inițiale”.

Potrivit sursei citate, un număr „consistent” de sesizări au vizat tergiversarea soluționării cauzelor și redactarea cu întârziere a hotărârilor judecătorești.

„Un număr consistent de sesizări au avut, și în 2017, încălcarea normelor de procedură, modul de instrumentare și soluționare a cauzelor, tergiversarea soluționării acestora, precum și redactarea cu întârziere a hotărârilor judecătorești. Datele statistice aferente perioadei 2015-2017 evidențiază o diminuare a numărului de sesizări adresate Inspecției Judiciare; nu se poate argumenta existența unui trend în acest sens”, mai scrie Agerpres, citând raportul Inspecției Judiciare.

„Inspecția Judiciară a transmis, miercuri, raportul de activitate pentru anul 2017, precizând că au fost efectuate 33 de controale privind managementul instanțelor și parchetelor constatând, în general, organizarea corespunzătoare și asigurarea bunei funcționări a justiției ca serviciu public. Totuși, au fost identificate unele vulnerabilități și deficiențe care necesitau «măsuri ferme și coerente pentru înlăturare». În plus, s-a stabilit că parchetele se confruntă cu probleme cauzate de comunicare deficitară între membrii conducerii, dar și între cei din conducerea unității și personalul din subordine, monitorizarea formală și nerespectarea unor prevederi regulamentare”, mai scrie News.ro.

Starea justiției a fost una dintre temele acestei săptămâni.

Despre activitatea magistraților, cu plusuri și minusuri, a vorbit și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Marcu.

„Activitatea judecătorilor și procurorilor nu trebuie criticată în mod excesiv, dar nici idealizată și cu atât mai puțin glorificată. Magistratul își face datoria, conform legii și potrivit propriei conștiințe, asumându-și poziția pe care o ocupă în societate și efectele faptelor și deciziilor sale, fiind dator a răspunde ori de câte ori acțiunile ori inacțiunile sale exced cadrului legal ori deontologic. Nu trebuie să ne fie teamă să identificăm, să acceptăm și să sancționăm abaterile de la normele legale și deontologice. «Dacă reprimi o greșeală, corectezi 100», spune un dicton latin înțelept. Numai în aparență, recunoașterea unor astfel de situații este prejudiciabilă pentru imaginea sistemului judiciar, în realitate, opinia publică va ști că noi avem curajul și capacitatea de a identifica și de a ne rezolva singuri problemele”, a declarat președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Marcu, notează Agerpres.

Prezentarea bilanțului Ministerului Public a prilejuit președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, un discurs interesant despre juzi și justițiabili, despre frământările justiției din România.

„Din păcate, nu pot să nu remarc faptul că justiția, de 28 de ani, traversează perioade interesante, pentru că, știți cu toții, din patru în patru ani a început sau s-a finalizat ceea ce, în opinia unora, înseamnă reformă a justiției. Rezultatele? Cred că le vedeți cu toții. Legi multe, neclare și imperfecte, instanțe supraaglomerate, lipsă de infrastructură, sistem haotic al căilor de atac, noi coduri, nu a fost scutită nicio materie, nici penală, nici civilă, care au avut drept efect prelungirea, îngreunarea procedurilor, afectarea a ceea ce se cheamă dreptul la judecată într-un termen rezonabil și, mai cu seamă, crearea unei noi practici neunitare. Vă mărturisesc, deși mă doare să spun asta, că pot să accept ideea că nimeni nu s-a gândit la efortul intens pe care un magistrat îl poate face pentru a lucra în asemenea condiții, dar nu pot să accept ideea că nimeni nu s-a gândit la destinatarul final al oricărei reforme și anume – cetățeanul”, spunea în fața procurorilor și a invitaților la bilanțul Ministerului Public, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, citată de Agerpres. 

Seară frumoasă!