Neconformarea reclamanților la exigenţele cerute de lege şi neformularea criticilor care să poată fi analizate în calea de atac a recursului. Nulitatea recursului

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului formulat de către reclamanţii A., B. şi C., invocată de către instanţa de recurs din oficiu, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

„(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”.

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., prevede că: „Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs”.

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:„Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)”, iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.: „Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488”.

Examinând cererea de recurs formulată de către reclamanţii A., B. şi C., Înalta Curte constată, sub un prim aspect, faptul că recurenţii-reclamanţi nu au indicat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. ce constituie temeiul de drept al cererii de recurs.

De asemenea, din examinarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că aspectele invocate de către recurenţi nu se circumscriu niciunuia dintre motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., aceştia prezentând starea de fapt şi textele de lege pe care le consideră a fi incidente speţei.

Cu alte cuvinte, cererea de recurs nu conţine critici de nelegalitate aduse hotărârii recurate, ci consideraţii cu caracter general, precum şi nemulţumirea recurenţilor-reclamanţi faţă de soluţia instanţei de fond, aspecte ce nu pot fi circumscrise motivelor de nelegalitate apte să conducă la casarea hotărârii recurate.

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.: „Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile”, legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind verificarea aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Or, în speţă, susţinerile din cererea de recurs nu pot face obiectul căii de atac a recursului în lipsa unor critici concrete aduse legalităţii hotărârii recurate, care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Prin urmare, Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât nu conţine motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul.

Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Astfel fiind, întrucât recuenţii-reclamanţi nu s-au conformat exigenţelor cerute de lege şi nu au formulat critici care să poată fi analizate în calea de atac a recursului, Înalta Curte va constata nul recursul de faţă.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., coroborat cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de C., B. şi A. împotriva sentinţei civile nr. 1055 din 28 octombrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Sursa informației: www.scj.ro.