822 views
|
Actul publicat în Monitorul Oficial |
Sumar |
|
Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor (M. Of. 708 din data de 14 iulie 2022) |
Reducerea riscului seismic al clădirilor constituie o acţiune complexă, de interes naţional, în contextul atenuării efectelor unui potenţial dezastru provocat de cutremure şi se realizează prin luarea unor măsuri de intervenţie la clădirile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice. |
În M. Of. nr. 708 din data de 14 iulie 2022 s-a publicat Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor.
Vă prezentăm, în continuare, structura Legii.
Structura
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
CAPITOLUL II: Dispoziţii privind reducerea riscului seismic al clădirilor existente
CAPITOLUL III: Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat
CAPITOLUL IV: Contravenţii
CAPITOLUL V: Dispoziţii finale
Art. 1
(1) Reducerea riscului seismic al clădirilor constituie o acţiune complexă, de interes naţional, în contextul atenuării efectelor unui potenţial dezastru provocat de cutremure şi se realizează prin luarea unor măsuri de intervenţie la clădirile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice.
(2) Stabilirea riscului seismic pentru o anumită clădire se face prin încadrarea acesteia în una dintre următoarele patru clase de risc:
a) clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbuşire, totală sau parţială, la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime;
b) clasa de risc seismic RsII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care pune în pericol siguranţa utilizatorilor, dar la care prăbuşirea totală sau parţială este puţin probabilă;
c) clasa de risc seismic RsIII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care poate pune în pericol siguranţa utilizatorilor;
d) clasa de risc seismic RsIV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic aşteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător stării-limită ultime, este similar celui aşteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare.
Art. 3
(1) Proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare clădiri au următoarele obligaţii:
a) să asigure urmărirea comportării în exploatare a clădirilor din proprietate sau administrare, în condiţiile legii, în vederea identificării din timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;
b) să asigure expertizarea tehnică, de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide, în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic şi fundamentării măsurilor de intervenţie;
c) să asigure transmiterea concluziilor raportului de expertiză tehnică şi a încadrării clădirii într-o clasă de risc seismic către autorităţile administraţiei publice locale competente, precum şi către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în termen de 30 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, în vederea asigurării monitorizării acţiunilor pentru reducerea riscului seismic, respectiv notării în partea a III-a a cărţii funciare a imobilului a clasei de risc seismic în care a fost încadrată clădirea existentă;
d) să aprobe decizia de intervenţie şi să asigure continuarea acţiunilor definite la art. 5, în funcţie de concluziile fundamentate prin raportul de expertiză tehnică.
(2) În cazul în care, în termenele prevăzute de prezenta lege la art. 5, nu au fost realizate măsurile de intervenţie fundamentate în expertiza tehnică iniţială sau în cazul în care codul/normativul de proiectare seismică în baza căruia s-a efectuat expertizarea tehnică iniţială şi s-a încadrat clădirea existentă în clasă de risc seismic şi-a încetat aplicabilitatea, se poate efectua, la solicitarea proprietarilor/asociaţiei de proprietari, în scopul actualizării măsurilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic, o nouă expertiză tehnică a clădirii existente în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în codul/normativul de proiectare seismică aflat în vigoare la data solicitării, finanţată din bugetele locale.
(3) Pentru clădirile de interes şi utilitate publică aflate în patrimoniul instituţiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi care aparţin proprietăţii publice/private a statului/unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, proprietăţii private a acestor instituţii, conducătorii instituţiilor publice vor acţiona, cu prioritate, pentru:
a) identificarea clădirilor din proprietate sau administrare, realizate înainte de intrarea în vigoare a Normativului pentru proiectare antiseismică a construcţiilor de locuinţe social-culturale, agrozootehnice şi industriale, indicativ P100-78, aprobat prin Ordinul consiliului de coordonare a activităţii de investiţii nr. 23/IX/15 iunie 1978, şi care sunt amplasate în localităţi pentru care valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur a(g) este mai mare sau egală cu 0,20 g, potrivit hărţii de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P100-1, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 2.465/2013, cu modificările şi completările ulterioare;
b) evaluarea vizuală rapidă a clădirilor prevăzute la lit. a);
c) expertizarea tehnică obligatorie a clădirilor cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide prevăzute la lit. b);
d) înştiinţarea autorităţilor publice locale, precum şi a comitetelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă cu privire la clădirile identificate conform lit. a), expertizate tehnic şi încadrate în clasa de risc seismic RsI prin raport de expertiză tehnică.
(4) Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi de către ceilalţi proprietari sau administratori ai clădirilor definite ca fiind de interes sau de utilitate publică în sensul prezentei legi.
(5) Proprietarii/Administratorii clădirilor prevăzuţi la alin. (1) răspund, în condiţiile legii, material, contravenţional şi civil, după caz, pentru nerealizarea măsurilor de intervenţie dispuse prin prezenta lege.
(6) Etapele de realizare a evaluării vizuale rapide se detaliază în cadrul Metodologiei de evaluare vizuală rapidă, aprobată prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.
(7) Proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare clădiri pot solicita efectuarea expertizei tehnice a clădirilor existente de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, independent de parcurgerea etapei de evaluare vizuală rapidă prevăzută la alin. (1) lit. b).
(8) Pentru clădirile de interes şi utilitate publică aflate în patrimoniul instituţiilor publice şi care aparţin proprietăţii publice/private a statului/unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, proprietăţii private a acestor instituţii, aşa cum sunt definite la alin. (3), conducătorii instituţiilor publice pot solicita efectuarea expertizei tehnice a clădirilor existente de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, independent de parcurgerea etapei de evaluare vizuală rapidă prevăzută la alin. (3) lit b).
(…)
Art. 33
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 5.000 de lei la 10.000 de lei:
(i) nerespectarea, în termen de 2 ani de la notificare, a obligaţiei prevăzute la art. 4 alin. (5) privind expertizarea tehnică;
(ii) nerespectarea obligaţiei de a proceda la proiectarea lucrărilor de intervenţii, în termen de 2 ani de la notificarea încadrării în clasa de risc seismic RsI a clădirii expertizate;
(iii) neînceperea execuţiei lucrărilor de intervenţii în termen de 2 ani de la data finalizării proiectării lucrărilor de intervenţii;
(iv) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) de către conducătorii instituţiilor publice care au în administrare clădiri cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi didactice şi clădiri cu destinaţia de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituţiilor publice respective şi care au fost construite înainte de 1978;
(v) neînceperea sau împiedicarea în timpul mandatului a procedurilor legale pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) de către conducătorii instituţiilor publice care au în administrare clădiri cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi didactice şi clădiri cu destinaţia de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituţiilor publice respective şi care au fost construite înainte de anul 1978;
(vi) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (5) privind întocmirea procesului-verbal de către reprezentantul primarilor municipiilor şi oraşelor şi, respectiv, al primarului general al municipiului Bucureşti;
b) cu amendă de la 25.000 de lei la 35.000 de lei, nerespectarea obligaţiei de realizare şi amplasare a panourilor de înştiinţare în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, precum şi menţinerea acestora până la recepţia la terminarea lucrărilor de intervenţii;
c) cu amendă de la 35.000 de lei la 50.000 de lei, nerespectarea prevederilor privind inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuinţă multietajate care au situate la parter şi, după caz, la subsol şi/sau alte niveluri spaţii publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţe şi notificarea, în scris, a proprietarilor/asociaţiilor de proprietari asupra obligaţiilor ce le revin privind expertizarea/proiectarea lucrărilor de intervenţii.
(2) Sancţiunile se aplică, după caz, proprietarilor, administratorilor sau primarului general al municipiului Bucureşti, respectiv primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele cu atribuţii de control ale primăriilor municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv ale Primăriei Municipiului Bucureşti, în cazul proprietarilor sau administratorilor, şi de către Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C., în cazul primarului general al municipiului Bucureşti, respectiv al primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi în cazul conducătorilor celorlalte instituţii publice, altele decât primăriile, şi care au în administrare clădiri cu destinaţia de unităţi sau instituţii de învăţământ în care se desfăşoară activităţi didactice şi clădiri cu destinaţia de spital, policlinică sau dispensar policlinic.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pentru construcţiile, amenajările şi instalaţiile aferente obiectivelor militare şi speciale din cadrul acestora se realizează de către personalul din cadrul structurilor proprii de control ale instituţiilor menţionate la art. 11 alin. (4).
(5) Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
