Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
111 views
Tribunalul Galați, s. cont.adm.și fisc., sentința nr. 500 din 19 iulie 2023, modificată prin decizia nr. 926 din 5 decembrie 2023 a Curții de Apel Galați, s. cont. adm. și fisc. (speță trimisă, în rezumat)
Cuvinte cheie/etichete:
• Omisiunea de a pune în discuție excepția lipsei calității procesual pasive;
• Nemotivarea hotărârii; interes legitim;
• Cercetare la fața locului;
• Depășirea pragului fonic admis;
Norme relevante:
• Art. 488 alin. (1) pct. 5-6 și 8 C. proc. civ.;
• O.U.G. 195/2005 privind protecția mediului;
• O.M. 119/2004 pentru aprobarea normelor de igienă și sănătate publică;
• Normele metodologice de aplicare ale Legii 50/1991;
I. Obiectul cererii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați, un număr de 8 reclamanți au solicitat anularea autorizației de construire a spațiului de joacă pentru copii din zona …, aferent blocurilor … și închiderea spațiului de joacă. Cererea a fost introdusă în contradictoriu cu pârâții U.A.T. Municipiul Galați prin primar, Primăria Municipiului Galați prin primar și Serviciul Public Județean de Administrare a Domeniului Public și Privat Galați (n.n., în continuare S.P.J.A.D.P.P.)
Prin sentința Judecătoriei Galați, cauza a fost declinată în favoarea Tribunalului Galați, având în vedere obiectul principal al acțiunii – anularea actului administrativ.
În motivare, reclamanții au arătat că locul de joacă este situat pe un teren intravilan în suprafață de 500 mp, care aparține domeniului public și se află într-o zonă de locuințe, fiind delimitat de blocuri, pe toate laturile. Este cunoscut ca fiind cel mai mare parc de joacă și se poate umple cu 120-130 persoane, fiind frecventat și de locuitorii altor blocuri, nu numai de cei care fac parte din asociația de proprietari. Parcul dispune de 12 leagăne și un tobogan.
În esență, reclamanții au arătat că locul de joacă este situat la o distanță inadmisibil de mică față de blocuri, ceea ce duce la depășirea pragului fonic admis în momentul în care este populat. Forma arhitecturală a locului de joacă este în cerc, astfel încât zgomotul „rămâne și nu are unde să se disperseze”, motiv pentru care se aude inclusiv cu geamurile închise și indiferent de etaj. Locul de joacă este plin de fecale, nu se respectă orele de odihnă prevăzute de lege, locul de joacă nu este îngrădit și nici păzit. În plus, copiii din aceste blocuri nu se pot odihni și manifestă un grad crescut de irascibilitate și stres prin expunerea în propria casă la zgomot.
Au mai arătat că nu s-a obținut acordul proprietarilor care locuiesc în zonă și care fac parte din Asociația de proprietari …, pentru amplasarea locului de joacă, conform art. B, pct. 12 din anexa II la Ordinul nr. 1430/2005 pentru aprobarea normelor metologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea efectuării lucrărilor de construcții.
Chiar dacă amplasamentul loc de joacă reprezintă un spațiu de agrement, de utilitate publică, fiind amenajat pentru recreerea copiilor, este de notorietate că produce poluare fonică pentru locatarii blocurilor din apropiere, aspect dovedit de memoriile înaintate de-a lungul timpului către autorități. Din nici un document nu rezultă necesitatea amenajării unui loc de joacă de această dimensiune și, cu toate că prin certificatul de urbanism s-au prevăzut existența avizelor și acordurilor privind protecția mediului și sănătatea populației, aceste documente nu au existat la data emiterii autorizației, după cum nu există nici în prezent.
Au mai invocat art. 7 alin. (1) lit. c-d din Legea 50/1991 (care prevede obligația de a obține avizele și acordurile prevăzute prin certificatul de urbanism), art. 11 alin. (1) din O.U.G. 195/2005 privind protecția mediului (obținerea acordului de mediu pentru proiecte publice sau private cu impact semnificativ asupra mediului).
Pentru a dovedi nivelul de zgomot, asociația de proprietari a comandat un buletin de măsurători de zgomot, din care a rezultat o valoare e 75.00 Db raportată la valoare admisibilă de 55.00 db, concluzionând că se depășește maxima admisibilă de O.M. 119/2014. Potrivit acestui Ordin, în perioada zilei, între orele 07:00-23:00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat nu trebuie să depășească la exteriorul locuinței valoarea de 55 Db, iar în perioada nopții, nivelul de presiune nu trebuie să depășească 45 Db.
Asociația de proprietari a solicitat sprijinul autoriăților locale, fiind sesizate Primăria, D.S.P., Poliția Locală, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, iar toate demersurile au rămas fără rezultat. Primăria a comunicat faptul că spațiul a fost construit cu respectarea standardelor naționale și europene, iar reclamanții au adus la cunoștința autorităților faptul că asociația de proprietari nu a dorit și nu a solicitat înființarea unui loc de joacă.
II. Apărările formulate
Pârâta U.A.T. a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că spațiul a fost amenajat în conformitate cu HCL 335/2018 și conform reglementărilor privind regimul de introducere pe piață și de exploatare a echipamentelor pentru agrement. A arătat că spațiul de joacă este monitorizat video și prin patrulare de către organele de poliție locală și a subliniat că, de la darea în folosință a spațiului (2018) și până în anul 2022 – deci o perioadă de 4 ani –, nu s-au înregistrat la nivelul primăriei reclamații.
Pârâta S.P.J.A.D.P.P. a invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât aceasta se află în subordinea Consiliului Județean și nu în subordinea Municipiului. A enumerat atribuțiile sale și a concluzionat că solicitările reclamanților nu se încadrează în atribuțiile legal stabilite pentru această pârâtă.
III. Considerentele și soluția primei instanțe
În cauză s-au administrat proba cu înscrisuri, cercetare la fața locului, înregistrări audio și video, proba testimonială și s-a renunțat la proba cu expertiza pentru măsurarea nivelului de zgomot.
Prima instanță a reținut că, prin capătul principal de cerere s-a cerut anularea autorizației de construire emisă pentru înființarea spațiului de joacă din zona …, aferent blocurilor …. Prin autorizația de construire, s-a autorizat amenajarea unui parc de joacă în suprafață de 600 mp, iar prin autorizația de funcționare s-a stabilit un program de funcționare.
Se prevede că autorizația a fost emisă în baza cererii nr … din 2019, a referatului și a documentației tehnice. În acest parc se află 12 leagăne, 2 balansoare cu arc, 2 tobogane (unul mare și unul mic), un echipament de făcut sport.
Deși autorizația de funcționare a fost emisă în 2018, în fapt, parcul a fost dat în folosință în anul 2015, conform declarației martorului și susținerilor reclamanților. De atunci și până în prezent, reclamanții alături de alți vecini (în număr mai mare de 60), deranjați de zgomotul din parc, au făcut numeroase demersuri administrative pentru a închide acest parc, inclusiv o acțiune pe cale de ordonanță președințială, toate demersurile fiind eșuate.
Cu ocazia cercetării la fața locului, tribunalul a constatat că parcul este practic lipit de aleea blocurilor …, neexistând un spațiu suficient care să asigure disiparea zgomotului din parc. Practic, „tot zgomotul din parc se aude în apartamentele reclamanților și ale celorlalți vecini care stau cu fața către parc, ca și când ar fi în parc”, fapt care îi împiedică să se odihnească sau să-și desfășoare activitățile cotidiene.
Potrivit art. 27 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, aprobate prin Ordinul nr. 839/2009, alin. (1), „acordul vecinilor … este necesar în următoarele situații:
a) Pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate – și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora;
b) Pentru lucrări de construcție necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente;
c) În cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.”
Acordul vecinilor se va da condiționat de asigurarea, prin proiectul tehnic și autorizația de construire, a măsurilor de punere în siguranță a construcției preexistente rezultate în urma raportului de expertiză tehnică întocmit la comanda investitorului noii construcții (alin. 4), iar acordul vecinilor este valabil numai în formă autentică (alin. 5).
În speță, parcul fiind amplasat într-o zonă rezidențială de locuință și având o altă destinație decât cea de locuință, era necesar a fi cerut acordul proprietarilor vecini, în formă autentică, pentru amplasarea acestuia. Constatând că autorizația de construire … a fost emisă cu nerespectarea unei cerințe imperative legale, Tribunalul a dispus anularea ei și, pe cale de consecință, închiderea parcului de joacă.
IV. Calea de atac exercitată
Pârâții U.A.T și Primăria Municipiului … au formulat recurs, iar pârâta S.P.J.A.D.P.P. a formulat apel (recalificat ca fiind recurs).
Primii doi recurenți au invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C.pr.civ., arătând că hotărârea nu este motivată, și că „instanța de fond a trecut sub tăcere absolut toate apărările invocate”. Au făcut referire la noțiunile de interes legitim public și privat, interes care nu există în privința reclamanților.
Pârâta S.P.J.A.D.P.P. a invocat art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C.pr.civ., susținând că prima instanță nu a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesual pasive invocată.
V. Soluția instanței de recurs
Decizia nr. 926 din 5 decembrie 2023 a Curții de Apel Galați, s. cont. adm. și fisc.:
Curtea a găsit întemeiat recursul formulat de S.P.J.A.D.P.P., reținând că prima instanță a omis să pună în discuție excepția invocată de această pârâtă și nici nu s-a pronunțat asupra acesteia. Acest motiv de casare este prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C.pr.civ. (n.n., s-au încălcat reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității).
Curtea de Apel a avut în vedere că, prin cererea introductivă, s-a cerut anularea autorizației de construire emisă pentru înființarea unui spațiu de joacă, ceea ce înseamnă că nu este justificată calitatea procesuală a acestei recurentei, cât timp se află în subordinea Consiliului Județean și nu a U.A.T., așa cum reiese din HCJ 219/2022, obiectivele stabilite în sarcina acesteia fiind în legătură cu exploatarea și întreținerea activelor fixe și corporale ce aparțin domeniului public și privat al județului, aflate în folosința sa gratuită.
Imobilul pentru care a fost eliberată autorizația de construire este situat în intravilanul municipiului …, aflându-se în proprietatea Municipiului … și în administrarea Consiliului Local, așa cum rezultă din documentația care a stat la baza emiterii autorizației. Cum imobilul – spațiu de joacă – nu se află în folosința gratuită a acestei recurente, iar instituția nu funcționează în subordinea UAT, a primarului sau a Consiliului Local, nu se poate reține că recurenta-pârâta are legitimare procesuală pasivă în cauză.
Cu privire la recursul formulat de pârâții U.A.T. … și Primăria Municipiului …, instanța a apreciat că nu este întemeiat. Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C.pr.civ are în vedere lipsa totală a considerentelor, cât și existența unor considerente contradictorii sau care nu au nici o legătură cu cauza. Viciile motivării unei hotărâri pot fi variate, însă, în cele din urmă, alcătuiesc trei mari categorii: lipsa motivării, motivarea inexactă/contradictorie și/sau motivarea insuficientă. Observând cuprinsul considerentelor sentinței recurate, Curtea constată că aceasta cuprinde argumentele care au format convingerea primei instanțe cu privire la soluția pronunțată, argumente prezentare într-o manieră concisă, clară, prin raportare, pe de o parte, la susținerile părților, iar pe de altă parte, la dispozițiile legale aplicabile, motivarea nefiind contradictorie sau străină de natura cauzei.
Se constată că judecătorul fondului a făcut o cercetare amănunțită a litigiului, pe care l-a soluționat cu expunerea argumentelor care susțin soluția pronunțată, astfel că hotărârea creează transparență asupra silogismului judiciar care explică și justifică dispozitivul și care permit realizarea controlului judiciar. A fost analizată pretenția dedusă judecății, prin prisma înscrisurilor depuse la dosar inclusiv de către recurenți, respectiv documentația care a stat la baza emiterii actului contestat, instanța de fond stabilind că, raportat la art. 27 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, autorizația a fost emisă cu nerespectarea unei cerințe imperative legale, respectiv lipsa acordului proprietarilor vecini, în formă autentică, pentru amplasarea acestui parc. Curtea a mai constatat că, de altfel, recurenții nici nu menționează apărările omise a fi analizate de către instanța de fond, impuse de art. 425 C. pr. civ., privind conținutul unei hotărâri judecătorești.
O altă critică adusă soluției este fundamentată pe motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. pr. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, motiv de recurs în cadrul căruia recurenții au susținut că reclamanții nu au justificat existența unui interes în promovarea acțiunii, nu au făcut dovada unei vătămări proprii prin emiterea actului contestat, precum și aspecte în legătură cu aplicarea dispozițiilor legale referitoare la exprimarea acordului proprietarilor condominiilor învecinate spațiului de joacă.
Cu privire la acest motiv de recurs, Curtea a constatat că, în fața instanței de fond, nu au fost invocate aspecte care s-ar putea circumscrie excepției procesuale a lipsei interesului, ca și condiție de exercitare a acțiunii civile și nici apărări care să pună în discuție calitatea procesual activă a reclamanților, în sensul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Potrivit art. 8 alin. (11) din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.
Interesul legitim public și privat sunt definite de art. 2 alin. (1) lit. p) și r) din Legea sus indicată, iar Curtea a constatat că reclamanții-intimați, proprietari ai unor apartamente în vecinătatea spațiului de joacă au invocat prin acțiune ocrotirea, inclusiv a propriilor drepturi subiective sau interese legitime, în legătură cu respectarea regulilor referitoare la poluarea fonică, igiena, sănătatea publică, mediul înconjurător, liniștea publică, situații care se pot circumscrie interesului legitim prevăzut de Legea nr. 554/2004, iar folosul practic, personal, urmărit în promovarea acțiunii constă tocmai în înlăturarea vătămării create prin amplasarea în imediata apropiere a locuințelor acestora a spațiului de joacă pentru copii.
În ce privește aplicarea dispozițiilor art. 27 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, recurenții au susținut că, față de poziționarea locului de joacă „mărginit tot de spații verzi aparținând domeniului public al U.A.T, căi de acces (trotuare) și spații verzi îngrădite, aflate în folosința asociațiilor de proprietari, nu a fost necesar acordul vreunuia dintre asociații sau a proprietarilor din condominii.”
Curtea constată că, așa cum a reținut instanța de fond, potrivit normelor indicate anterior, amplasarea de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate – clădiri care, astfel cum reiese din documentația tehnică depusă la dosar sunt învecinate cu blocurile de locuințe … – și nu pot fi reținute susținerile recurenților în sensul că nu ar fi fost necesar acordul vecinilor motivat de faptul că imobilul se învecina cu spații proprietate publică a Municipului.
Pentru aceste considerente, Curtea de Apel a respins ca nefondat recursul formulat de recurenții-pârâți U.A.T. … și Primăria Municipiului …
A admis recursul formulat de recurentul-pârât S.P.J.A.D.P.P., a casat în parte sentința și, în rejudecare, a admis excepția lipsei calității procesual pasive a S.P.J.A.D.P.P și a respins acțiunea în contradictoriu cu acesta ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă. S-au menținut celelalte dispoziții ale hotărârii recurate.
Sursa: https://www.rejust.ro/juris/4e34562e3 și https://www.rejust.ro/juris/62e93gg3d
