Analiza admisibilității căii de atac în litigiile privind drepturile salariale și a competenței instanței în soluționarea conflictelor de muncă, cu aplicarea principiului legalității căilor de atac și examinarea efectelor normelor procedurale asupra recursului declarat împotriva hotărârilor definitive în materie de muncă

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj – secţia Mixtă, de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, la 21.01.2022, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Spitalul Municipal Turda, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtului la stabilirea şi plata salariului de bază pentru funcţia de programator IA şef serviciu în cadrul Serviciului de evaluare si statistică medicală, conform anexei VII la Legea nr. 153/2017, începând cu data intrării în vigoare a legii, la plata diferenţei dintre drepturile salariale acordate si cele cuvenite, de la data intrării în vigoare a legii şi până la data pronunţării hotărârii, actualizate cu indicele de inflaţie, precum şi a dobânzii legale; a mai solicitat obligarea pârâtului la efectuarea corecţiilor corespunzătoare în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor (REVISAL).

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţiile inadmisibilităţii, nulităţii cererii pentru lipsa obiectului şi prescripţiei dreptului material la acţiune, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.

Prin încheierea din 02.05.2022, Tribunalul Cluj – secţia Mixtă, de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins ca neîntemeiate excepţiile inadmisibilităţii şi nulităţii cererii de chemare în judecată, iar prin sentinţa civilă nr. 1507/31.05.2022, a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârât şi a respins ca prescrisă acţiunea pentru pretenţiile anterioare datei de 21.01.2019; a admis în parte cererea de chemare în judecată, a obligat pârâtul să stabilească şi să plătească reclamantului salariul de bază pentru funcţia îndeplinită, în conformitate cu dispoziţiile anexei VII la Legea nr. 153/2017, precum şi diferenţele dintre drepturile salariale încasate şi cele cuvenite, pe ultimii 3 ani anteriori sesizării instanţei, actualizate cu coeficientul de inflaţie aplicabil la data plăţii, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare aferentă, începând cu data de la care se cuvin aceste drepturi şi până la achitarea efectivă.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 349 din 14 februarie 2024)