Analiza admisibilității căii de atac în litigiile privind drepturile salariale și a competenței instanței în soluționarea conflictelor de muncă, cu aplicarea principiului legalității căilor de atac și examinarea efectelor normelor procedurale asupra recursului declarat împotriva hotărârilor definitive în materie de muncă

• C. muncii: art. 231
• Constituţia României: art. 129
• NCPC: art. 425 alin. (3)
• NCPC: art. 452
• NCPC: art. 457
• NCPC: art. 483 alin. (2)
• NCPC: art. 496 alin. (1)
• NCPC: art. 634 alin. (1) pct. 4

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj – secția Mixtă, de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, la 21.01.2022, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Spitalul Municipal Turda, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la stabilirea și plata salariului de bază pentru funcția de programator IA șef serviciu în cadrul Serviciului de evaluare si statistică medicală, conform anexei VII la Legea nr. 153/2017, începând cu data intrării în vigoare a legii, la plata diferenței dintre drepturile salariale acordate si cele cuvenite, de la data intrării în vigoare a legii și până la data pronunțării hotărârii, actualizate cu indicele de inflație, precum și a dobânzii legale; a mai solicitat obligarea pârâtului la efectuarea corecțiilor corespunzătoare în Registrul General de Evidență a Salariaților (REVISAL).

Prin încheierea din 02.05.2022, Tribunalul Cluj – secția Mixtă, de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca neîntemeiate excepțiile inadmisibilității și nulității cererii de chemare în judecată, iar prin sentința civilă nr. 1507/31.05.2022, a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârât și a respins ca prescrisă acțiunea pentru pretențiile anterioare datei de 21.01.2019; a admis în parte cererea de chemare în judecată, a obligat pârâtul să stabilească și să plătească reclamantului salariul de bază pentru funcția îndeplinită, în conformitate cu dispozițiile anexei VII la Legea nr. 153/2017, precum și diferențele dintre drepturile salariale încasate și cele cuvenite, pe ultimii 3 ani anteriori sesizării instanței, actualizate cu coeficientul de inflație aplicabil la data plății, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare aferentă, începând cu data de la care se cuvin aceste drepturi și până la achitarea efectivă.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 349 din 14 februarie 2024)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ. în art. 457.

În speță, reclamantul a învestit Tribunalului Cluj – secția Mixtă, de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale cu o cerere având ca obiect drepturi salariale decurgând din raporturile de muncă cu pârâtul, astfel că, în conformitate cu art. 231 din Codul muncii, instanța a fost învestită cu soluționarea unui conflict de muncă.

Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 418/A/01.03.2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj – secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în apel, fiind astfel incidente prevederile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora „Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile (…) privind (…) conflictele de muncă (…)”, din care rezultă că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile date în apel în litigiile de muncă.

Așa fiind, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 418/A/01.03.2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj – secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, împotriva căreia s-a declarat prezenta cale de atac, este o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., după cum în mod corect a menționat și instanța de apel în dispozitivul acesteia, conform art. 425 alin. (3) C. proc. civ., așadar nesusceptibilă de exercițiul căii de atac a recursului.

Cum recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ar fi de natură să încalce principiul legalității căilor de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, urmează ca, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., să respingă recursul ca inadmisibil.

Cu privire la cererea de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată, observând că intimatul nu a depus dovezi care să ateste efectuarea cheltuielilor de judecată solicitate prin notele scrise, astfel cum impune art. 452 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea acestuia privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Sursa informației: www.scj.ro.