86 views
Anul 2024 a adus o modificare inedită și mult așteptată în materie de reglementări juridice financiar-bancare, intrată în vigoare la data de 14 august 2024, prin intermediul prevederilor Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 8 din 24 iulie 2024 pentru modificarea şi completarea Regulamentului nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, care au adus în prim-plan funcția juridică în sistemul bancar.
V-ați putea întreba, pe bună dreptate, oare ce ar putea fi inedit într-o materie deja extrem de atent reglementată în perfectă concordanță cu prevederile reglementărilor europene aplicabile sectorului bancar?
Ei bine, pe lângă prevederile care vin să modifice, în principal, cadrul în care se efectuează externalizarea unor activități de către instituțiile de credit, Regulamentul nr. 8/2024 aduce un element de noutate absolută în materia conturării conținutului și a poziției funcției juridice în cadrul instituției de credit, element care emană dintr-o necesitate rezultată din specificul culturii naționale a administrării riscului juridic bancar, fără a avea un echivalent în cadrul normativ de specialitate și aplicabilitate gererală europeană sau în reglementările independente ale statelor membre ale Uniunii Europene.
Ce știam despre funcția juridică până la data Regulamentului nr. 8/2024? Până la acest moment ecartul activității și responsabilităților funcției juridice putea fi doar intuit prin conectarea unor puncte disparate existente în reglementările de specialitate.
Astfel, era dinainte cunoscut faptul că risc juridic constituie o subcategorie a riscului operaţional care reprezintă riscul de pierdere ca urmare atât a amenzilor, penalităţilor şi sancţiunilor de care instituţia de credit este pasibilă în caz de neaplicare sau aplicare defectuoasă a dispoziţiilor legale sau contractuale, cât şi a faptului că drepturile şi obligaţiile contractuale ale instituţiei de credit şi/sau ale contrapartidei sale nu sunt stabilite în mod corespunzător și că, totodată, conform definiției, riscul operațional, categorie din care face parte și riscul juridic, înseamnă riscul de pierdere care rezultă fie din utilizarea unor procese, persoane sau sisteme interne inadecvate sau care nu și-au îndeplinit funcția în mod corespunzător, fie din evenimente externe.
Tot despre riscul juridic mai știm că acesta este catalogat ca fiind relevant în cadrul de administrare a riscurilor aferent unei instituții de credit, într-o companie selectă, alături de riscul de credit, riscul de piaţă, riscul de lichiditate, riscul de concentrare, riscul operaţional (evocat distinct de riscul juridic, deși conform definiției, îl include), riscul informatic, riscul reputaţional, riscul de conduită (evocat și acesta distinct de riscul juridic, deși adesea este pomenit ca fiind o subcategorie a acestuia), riscul de conformitate şi riscul strategic.
Funcția juridică, fiind o funcție exercitată în cadrul unei instituții de credit, primește, ca preambul al descrierii sale, definiția oricărei funcții din sistemul bancar, reprezentând substanțial o seamă de procese, servicii sau activități de specialitate.
De asemenea, funcția juridică mai era pomenită ca fiind al treilea pilon, alături de funcţia de conformitate și funcţia de administrare a riscurilor, în procesul de validare a conformității noilor produse şi proceduri cu cadrul legal şi de reglementare în vigoare şi, după caz, cu orice viitoare modificări cunoscute ale cadrului legal şi de reglementare aplicabil şi ale cerinţelor de supraveghere.
Suplimentar, atunci când cadrul de reglementare ia în discuție adecvarea organelor de conducere ale instituției de credit, acesta dă valoare experienței într-un domeniu specializat, prin care se înţelege, fără a avea caracter limitativ, domeniul IT, audit, contabilitate, dar și juridic.
Funcției juridice îi era recunoscută și până acum calitatea de funcție-cheie, care, prin persoanele aflate la conducerea sa, are o influenţă semnificativă asupra orientării instituţiei de credit, pentru considerentul că activităţile coordonate de aceasta au valența de a expune instituţia de credit unor riscuri semnificative.
Pentru o imagine completă, este important să subliniem faptul că funcția juridică nu a fost inclusă în categoria funcţiilor de control, categorie din care fac parte doar funcțiile de administrare a riscurilor, conformitate şi de audit intern – și rămâne în continuare, în mod justificat, în afara acestui perimetru.
Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului nr. 8/2024, prin intermediul prevederilor art. 299 al acestuia, funcția juridică bancară dobândește, și în drept, un întreg arsenal de responsabilități și competențe.
Astfel, se statuează pentru prima dată faptul că funcţia juridică trebuie să dispună de suficientă autoritate, independenţă şi resurse pentru a-şi desfăşura activitatea, în vederea unei eficiente administrări a riscului juridic.
În același timp, este reglementat principiul conform căruia în luarea deciziilor care presupun risc juridic în activitatea instituţiei de credit, organul de conducere asigură implicarea funcţiei juridice astfel încât să poată avea o imagine completă şi clară asupra situațiilor analizate şi a implicaţiilor juridice subsecvente.
Aceste două puncte de reglementare, prin tonul lor ferm, se adresează, în opinia mea, atât i) organului de conducere, care are responsabilitatea să asigure în cadrul fiecărei instituții de credit un loc aparte funcției juridice și să-i confere anumite premise care să-i permită o contribuție substanțială, de sine stătătoare în cadrul procesului decizional, cât și ii) funcției juridice, care trebuie cu necesitate să înțeleagă pe deplin consistența și complexitatea rolului său, conturat clar cu această ocazie ca fiind unul proactiv, dinamic și participativ și ale cărui judecăți de valoare capătă valențe deosebite, strategice.
În continuare, reglementarea învederată cuprinde încă o inovație în acest domeniu de specialitate: vorbește pentru prima dată despre profesioniști, oamenii care își desfășoară efectiv activitatea în cadrul unei funcții din structura unei instituții de credit: funcţia juridică, prin consilierii juridici, asigură consultanţă organului de conducere, precum şi celorlalte structuri organizatorice ale instituţiei de credit, apără drepturile şi interesele legitime ale acesteia în raporturile cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, în conformitate cu prevederile legii şi cadrul de reglementare aplicabil.
Acest aspect denotă o atenție deosebită pe care autoritatea de reglementare o acordă categoriei consilierilor juridici din sistemul bancar, tagmă care s-a conturat, de cel puțin 20 de ani, de când a fost înființată Asociația Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar-Bancar, ca fiind un corp profesional specializat, în care gradul de competență a fost și este extrem de ridicat.
În același timp, prevederea sugerează implicații și mai consistente, de egală importanță, care conduc la ideea imposibilității unei inițiative de externalizare totală a activităților presupuse de funcția juridică, din moment ce coordonatorul acesteia căpătase de dinainte un rol strategic, de coordonator de funcție-cheie în cadrul organizației, iar acum este detaliat și întărit în mod expres rolul pe care inclusiv consilierii juridici îl au, cu caracter specializat și permanent, în cadrul acesteia.
În consolidarea acestei constatări, reglementarea subliniază cumulul de calități de care trebuie să se bucure și de care sunt, în egală măsură, responsabili să le acumuleze, actorii acestei profesii, stipulând că instituţiile de credit trebuie să se asigure că, în cadrul funcţiei juridice, consilierii juridici deţin competenţele necesare îndeplinirii responsabilităţilor care le revin, precum şi că pregătirea profesională, expertiza şi conduita acestora sunt adecvate şi corespund standardelor şi statutului profesional conform reglementărilor în vigoare.
Bunăoară, avem în acest ultim paragraf o a treia inovație: autoritatea de reglementare merge mai departe de pregătirea profesională, de expertiză și de conduită, atunci când gravează conturul consilierului juridic bancar. Acesta trebuie să dețină competențele necesare îndeplinirii responsabilităților sale, dimensiune care augmentează cerințele de adecvare pentru a îndeplini acest rol.
De remarcat este faptul că termenul generic de competențe nu se circumscrie – fiind evocat ca primul dintre egali în enumerarea acestora – pregătirii profesionale sau expertizei, care pot fi privite ca elemente obiective în CV-ul unui jurist, şi nici conduitei, care reprezintă o atitudine intrinsecă ce reflectă personalitatea juristului.
Avem, așadar, de acum încolo, un profil robot extrem de complex al consilierului juridic din sistemul bancar, care, grație independenței, autorității și resurselor alocate funcției din care face parte, trebuie să facă uz deplin de calitățile din apanajul său, să le demonstreze și să le dezvolte în mod permanent.
Este, în egală măsură, demn de reținut din recenta reglementare că în desăvârșirea imaginii consilierilor juridici bancari un rol definitoriu îl va constitui cadrul de referință la care se vor raporta atributele pretinse de la acest profesionist al dreptului, respectiv standardele profesionale și statutul profesional care se adresează acestei tagme juridice. Acest cadru de referință, incomplet în prezent, poate fi structurat și armonizat cu concursul coordonatorilor funcțiilor juridice din sistemul bancar, cu dezideratul de a articula cele mai bune și general aplicabile practici din domeniu și oferind substanță aportului pe care Asociația Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar-Bancar, entitate cu vocație de reprezentativitate, îl poate aduce acestui corp profesional.
Prevederile art. 299 din Regulamentul nr. 8/2024 încheie conturul trasat funcției juridice făcând clară diferențierea de atribuții dintre aceasta și funcțiile de risc și de conformitate și evocând totodată rolul acesteia de monitorizare și evaluare continuă a riscurilor juridice la care organizația este expusă.
Dacă ni se permite să reducem la esență, putem concluziona că noua reglementare reprezintă o recunoaștere a rolului aparte al funcției juridice în cadrul instituțiilor de credit – care poate servi drept model oricărei industrii sau organizații. Funcția juridică este un gatekeeper, deși nu este funcție de control, este team player, deși este independentă de liniile de business cu care interacționează și, poate cel mai important, este trust enabler, prin aceea că are vocația să se implice ab initio în procesul decizional al organizației și să-i asigure pe toți cei implicați că aportul său este just, ferm și cu folos.
Pentru atingerea dezideratului acestor prevederi, fiecare jurist bancar capătă atât responsabilitate – textul reglementării fiind în egală măsură o piatră de temelie la constituția funcției juridice, dar și a profesiei juridice bancare – cât și autoritate. Or, ca jurist bancar, eu știu, fără ca acest lucru să fie normat, că autoritatea implică respect, iar acesta se câștigă gradual, zi de zi, prin diligență și grijă față de pregătirea noastră profesională, empatie, conduită etică (la bine, dar mai ales la greu), și justețe ca valoare absolută, în tot ceea ce facem.
* Acest articol a fost publicat în revista Palatul de Justiție nr. 2/2024.
