Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
120 views
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor legale incidente în materie, Înalta Curte reţine următoarele:
Cu titlu prealabil, se reţine că prezentul proces este guvernat de dispoziţiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acţiunea introductivă a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi la data de 5 februarie 2019, nefiind supus procedurii filtrului.
Prin decizia nr. 257 din 29 mai 2020, atacată în prezenta cauză, Curtea de Apel Galaţi a respins cererea de revizuire întemeiată de revizuenta A. pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reţinând, în esenţă, că autoritatea de lucru judecat a dispozitivului primei sentinţe (976/2018) nu poate fi analizată decât în urma analizei considerentelor care au stat la baza pronunţării acestuia. Cum o astfel de analiză a considerentelor a fost făcută în cadrul judecării apelului, prin pronunţarea deciziei civile nr. 12/2020, instanţa de revizuire a reţinut că acestea nu mai pot fi reanalizate pe calea revizuirii, iar faptul că revizuenta nu este mulţumită de soluţia pronunţată de instanţa de apel nu poate constitui un motiv justificat pentru admiterea cererii de revizuire în care se invocă, practic, aceleaşi apărări.
În speţă, recurenta a arătat că instanţa de apel a refuzat să primească teza autorităţii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 976 din 22 octombrie 2018 a Tribunalului Galaţi, fără a analiza efectiv conţinutul şi efectele acestei hotărâri, iar instanţa de revizuire, a apreciat suficient că instanţa de apel a reţinut că nu există autoritate de lucru judecat.
Totodată, se reţine că recurenta şi-a întemeiat în drept calea de atac pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 7 C. proc. civ.
Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei decizii poate fi cerută atunci când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, Înalta Curte reţine că invocarea acestui motiv de casare presupune încălcarea obligaţiei negative a judecătorului de a relua dezbaterile asupra unei chestiuni litigioase deja tranşate de către o jurisdicţie anterioară. Or, în litigiul pendinte, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de pct. 7 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în care instanţa a reluat în mod nelegal dezbaterile asupra unei chestiuni litigioase tranşate de o jurisdicţie anterioară, ci, în situaţia în care o instanţă de revizuire a fost chemată să aprecieze dacă decizia atacată cu revizuire încalcă autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare.
Întrucât decizia recurată nu poate fi analizată prin prisma acestui motiv de casare, va fi avut în vedere doar motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât se invocă, în esenţă, soluţionarea cererii de revizuire cu încălcarea normelor de procedură referitoare la cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În lumina acestor din urmă prevederi, Înalta Curte reţine că revizuirea unei hotărâri poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Aşadar, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri tinde la respectarea puterii lucrului judecat în situaţia în care instanţele au dat soluţii contrare, a căror executare este imposibilă, având în vedere că fiecare parte se poate prevala de hotărârea care îi este favorabilă, ieşirea din această situaţie putându-se realiza prin exercitarea căii de atac a revizuirii şi anularea ultimei hotărâri.
Demersul judiciar al recurentei în etapa căii de atac a revizuirii a fost fundamentat pe existenţa unor hotărâri potrivnice, invocându-se faptul că decizia civilă nr. 12 din 16 ianuarie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 976 din 22 octombrie 2018 a Tribunalului Galaţi.
Admisibilitatea revizuirii pentru contrarietate de hotărâri presupune întrunirea cumulativă a mai multor condiţii, una dintre acestea fiind aceea ca, în cel de-al doilea proces, să nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat, ori, deşi invocată, aceasta să nu se fi analizat.
În cauză, revizuenta a invocat, în faza procesuală a apelului, autoritatea de lucru judecat a sentinţei nr. 976/22.10.2018, faţă de care, Curtea de Apel Galaţi a apreciat, pentru motivele dezvoltate în cuprinsul deciziei nr. 12/2020 din 16 ianuarie 2020 pronunţate în dosarul nr. x/2019, că nu se verifică, respingând apelul.
Aşa fiind, Înalta Curte reţine că, în judecata celei de-a doua cauze, respectiv, în calea de atac a apelului declarat de autoarea recursului de faţă, instanţa de apel a analizat autoritatea de lucru judecat a sentinţei definitive nr. 976/22.10.2018 pronunţate de Tribunalul Galaţi în dosarul nr. x/2018, ceea ce înseamnă că desfiinţarea hotărârii date cu încălcarea autorităţii lucrului judecat nu se mai putea face pe calea revizuirii.
Totodată, instanţa supremă constată că, în considerentele deciziei recurate, instanţa de revizuire a reţinut că instanţa de apel care a pronunţat decizia civilă nr. 12/2020 din 16 ianuarie 2020 a analizat considerentele primei sentinţe faţă de care s-a invocat autoritatea de lucru judecat.
În altă ordine de idei, Înalta Curte constată că argumentaţia dezvoltată în susţinerea recursului vizează doar aparent hotărârea de revizuire, întrucât rezultă cu evidenţă că marea majoritate a susţinerilor recurentei nu vizează atât decizia instanţei de revizuire atacate cu recurs cât decizia instanţei de apel, în privinţa căreia recurenta susţine că nu s-a realizat o analiză efectivă a apărării invocate.
În realitate, din conţinutul cererii de recurs, se desprinde concluzia că recurenta nu aduce, în concret, critici hotărârii pronunţate în revizuire sub aspectul încălcării art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ci aduce critici hotărârii date în apel, împotriva căreia a declarat revizuirea, pe motiv că instanţa de apel nu a analizat efectiv conţinutul sentinţei civile nr. 976/2018 a Tribunalului Galaţi.
Sintetizând, instanţa supremă apreciază că, în realitate, obiect al criticii din recurs îl constituie considerentele din decizia civilă nr. 12/2020 din 16 ianuarie 2020, care sunt apreciate ca neîndestulătoare sub aspectul motivării respingerii excepţiei puterii de lucru judecat. Numai că această critică nu poate fi luată în analiză în cadrul recursului de faţă, al cărui obiect îl constituie decizia civilă nr. 257/2020 din 29 mai 2020, pronunţată în revizuire, nu decizia pronunţată în apel şi atacată cu revizuire.
Înalta Curte mai subliniază şi că revizuirea este, fundamental, o cale de atac extraordinară, nedevolutivă, iar în cadrul acestei proceduri instanţa de revizuire nu poate realiza un control de fond ori de legalitate asupra hotărârii atacate, care a avut caracter definitiv.
Instanţa de revizuire a respectat aceste limite, statuând că, prin decizia atacată, instanţa de apel a examinat autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare, neputând cenzura modul în care efectele lucrului judecat au fost considerate, deoarece nu putea exercita acest control.
Constatând faptul că nu sunt incidente dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-revizuentă A. împotriva deciziei civile nr. 257/2020 din 29 mai 2020, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Totodată, faţă de cererea intimatei, de obligare a recurentei la plata cheltuielilor de judecată, în aplicarea dispoziţiilor art. 453 C. proc. civ., o va obliga pe recurenta-revizuentă A., ca parte care a pierdut procesul, la plata către intimata S.C. B. S.A. a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat în sumă de 2.000 RON.
Sursa informației: www.scj.ro.
