1.055 views
Judecătorii şi grefierii, prin Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), solicită Guvernului României să ia măsurile necesare pentru suplimentarea bugetului alocat Ministerului Justiției și alocarea de posturi în sistemul judiciar, printr-un Memorandum al cărui conținut vi-l prezentăm în continuare:
Către
Guvernul României
Consiliul Superior al Magistraturii
Ministerul Justiţiei
Judecătorii şi grefierii semnatari ai acestui memoriu solicită Guvernului României să ia măsurile necesare pentru suplimentarea bugetului alocat Ministerului Justiției și alocarea de posturi în sistemul judiciar, conform Memorandumului adoptat încă din 2012 în acest sens.
Judecătorii și grefierii atrag atenția asupra supraaglomerării instanţelor ca urmare a numărului insuficient de judecători şi personal auxiliar, ceea ce afectează calitatea și celeritatea actului de justiție.
În data de 13 iunie 2012, Guvernul României a adoptat Memorandumul privind suplimentarea bugetului alocat Ministerului Justiţiei pentru anul 2012 şi a numărului maxim de posturi aprobat pentru această instituţie, în vederea implementării noului Cod de procedură civilă, asigurarea finanţării unor posturi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi susţinerea în dezvoltarea şi adaptarea infrastructurii instanţelor judecătoreşti la noile cerinţe determinate de impactul noilor coduri. Prin acest memorandum s-a admis necesitatea majorării numărului de posturi finanţate în instanţele judecătoreşti, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu 534 posturi pentru anul 2012, cu ocazia rectificării bugetare, respectiv majorarea numărului maxim pe posturi finanţate în acel an, la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie cu 10 posturi (magistrat asistent), cu ocazia rectificării bugetare.
Pentru anii următori a fost iniţiat Memorandumul „Pregătirea sistemului judiciar pentru intrarea în vigoare a noilor coduri. Evaluarea situaţiei actuale. Planuri și Măsuri” aprobat de Executiv la 26 septembrie 2012 şi a fost elaborat un proiect de hotărâre, care viza modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcţionarea Ministerului Justiţiei. În această hotărâre au fost prezentate schimbările preconizate în ceea ce priveşte numărul de posturi suplimentate în sistemul judiciar în anii 2013-2015 astfel:
Judecători:
a) 2013: 150 posturi judecători necesar suplimentare schemă;
b) 2014: 150 posturi judecători necesar suplimentare schemă;
c) 2015: 114 posturi judecători necesar suplimentare schemă.
Grefieri, personal auxiliar:
a) 2013: 250 posturi personal auxiliar necesar suplimentare schemă;
b) 2014: 200 posturi personal auxiliar necesar suplimentare schemă;
c) 2015: 154 posturi personal auxiliar necesar suplimentare schemă.
Aceste măsuri au fost aduse la îndeplinire doar parţial şi cu mare întârziere. Consecința a fost aceea a supraîncărcării judecătorilor și grefierilor, aceștia devenind vulnerabili faţă de riscul unor erori judiciare şi a creşterii duratei de soluţionare a cauzelor, cu impact direct asupra drepturilor şi intereselor legitime ale justiţiabililor care trebuie să se bucure de o soluţionare corectă şi în termen rezonabil a dosarului lor.
Acesta problema recurentă cu care se confruntă sistemul judiciar a devenit extrem de acută în urma intrării în vigoare a noilor coduri.
I. În concret, referitor la modul de implementare a Noului Cod Penal şi a Noului Cod de Procedură Penală se ridică următoarele probleme:
1. Noutatea absolută a separării funcţiilor intrajudiciare pe care o aduce Noul Cod de Procedură Penală (judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară şi instanţa de judecată) nu reuşeşte să-şi atingă scopul câtă vreme două din aceste trei funcţii sunt exercitate de către aceeaşi persoană (potrivit art. 346 al 7 CPP judecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecăţii exercită şi funcţia de judecată în cauză).
Trecând peste contradicţia evidentă existentă între principiul separării funcţiilor judiciare şi exercitarea de către aceeaşi persoană a două dintre funcţiile „separate”, se ridică problema supraaglomerării judecătorului. Acelaşi judecător exercită judecata de cameră preliminară şi judecata în fond şi, în plus, în cele mai multe instanţe din ţară, exercită şi funcţia de judecător de drepturi şi libertăţi în dosarele care urmează a fi judecate de către colegii săi. Altfel spus, acelaşi judecător, ajutat de un singur grefier exercită toate cele trei funcţii judiciare „separate”. Evident că în sistemele de drept din care a fost împrumutată separarea funcţiilor judiciare acestea sunt exercitate de persoane diferite, fiecare dintre acestea beneficiind de un personal auxiliar corespunzător.
2. O altă noutate adusă de Noul Cod de Procedură Penală o constituie Camera Preliminară menită să verifice legalitatea urmăririi penale.
Practic, în situaţia actuală fiecare dosar este judecat de două ori: o dată legalitatea şi o dată temeinicia şi legalitatea. Fiecare judecată presupune termene diferite (unele imperative), hotărâri diferite şi căi de atac diferite. Aceste două judecăţi sunt făcute de către acelaşi judecător.
Pentru a rezuma considerentele de la pct. 1 şi 2 se poate spune că fiecare judecător îndeplineşte trei funcţii judiciare „diferite” şi fiecare dosar este judecat de două ori. Aceasta în condiţiile în care pe tărâmul vechilor coduri un judecător îndeplinea o singură funcţie judiciară (funcţia de judecată) şi fiecare dosar era judecat o singură dată atât cu privire la legalitate cât şi cu privire la temeinicie.
Concluzia este importantă pentru a se observa că, în mod evident, au de suferit atât eficienţa cât şi celeritatea judecăţii. În prezent un singur judecător îndeplineşte o triplă funcţie, un singur grefier îndeplineşte o triplă funcţie, iar fiecare dosar are o dublă complexitate şi o dublă birocraţie. Toate acestea în condiţiile unor scheme de personal care nu satisfăceau necesarul nici anterior intrării în vigoare a noilor coduri.
3. Instabilitatea cadrului legislativ (până în prezent au fost constatate aproape 40 de neconstituţionalităţi ale articolelor din noile coduri) şi lipsa unor măsuri corespunzătoare de susţinere a implementării acestora nu poate fi compensată prin măsuri administrative care ştirbesc independenţa judecătorului, cum sunt controalele efectuate de către Inspecţia Judiciară, care ignoră realitatea supraaglomerării, sau şedinţele de practică neunitară în care se adoptă prin vot hotărâri ce devin, de facto, obligatorii.
II. În materie civilă activitatea judecătorilor a fost suplimentată în condiţiile noilor reglementări.
1. Această creştere a atribuţiilor judecătorilor s-a produs prin apariţia noilor activităţi din etapa regularizării cererilor, iar dactilografierea hotărârilor judecătoreşti a fost preluată de către judecători de la grefierii dactilografi, reglementarea în vigoare renunţând la a mai consacra categoria grefierului dactilograf.
Astfel, judecătorul a devenit nu doar persoana care trebuie să analizeze dosarul, să studieze amplu şi temeinic legislaţia, jurisprudenţa, doctrina naţionale şi europene, ci şi un funcţionar care trebuie să dactilografieze cu rapiditate în jur de 5.000 de pagini format A4 anual.
2. În condiţiile noului Cod de procedură fiscală, trebuie observat că s-a suplimentat şi activitatea judecătorilor care judecă în materia contenciosului administrativ şi fiscal, în sensul că aceştia vor soluţiona pe fond contestaţii asupra cărora organul fiscal nu s-a pronunţat (art. 281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală).
3. Totodată, se remarcă creşterea substanțială a atribuţiilor grefierilor, care în noua reglementare efectuează comunicarea tuturor hotărârilor judecătoreşti, inclusiv a celor definitive, precum şi comunicarea multitudinii de adrese instituie de noul Cod de procedură civilă în etapa regularizării şi inexistente în vechiul cadru legislativ, care se adauga celei de redactare a încheierilor de şedinţă şi a adreselor dispuse de instanţe.
Este evident că supraaglomerarea judecătorului şi a grefierului afectează nu numai independenţa justiţiei, ci şi calitatea judecăţii. De aceea rezolvarea problemei supraaglomerării judecătorului şi a grefierului constituie o obligaţie fundamentală atât a Ministerului Justiţiei, în calitatea sa de administrator al justiţiei, cât şi a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei.
Credem că soluţionarea acestei probleme trebuie să constituie o prioritate şi pentru membrii puterii legislative şi executive, dată fiind importanţa respectării principiului constituţional al independenţei judecătorilor.
Problemele reflectate de punerea în vigoare a noilor coduri, atât în materie civilă, cât și în materie penală, sunt generate de îndeplinirea obligațiilor ce reveneau în special Guvernului în vederea pregătirii sistemului pentru implementarea acestora.
În concluzie, pentru considerentele arătate, judecătorii şi grefierii semnatari ai acestui memoriu solicită Guvernului României să pună în aplicare măsurile promise înainte de intrarea în vigoare a noilor coduri, și anume suplimentarea schemelor de personal pentru judecători și personalul auxiliar, conform celor asumate prin cele doua memorandumuri amintite în preambulul scrisorii.
Cu stimă,
Judecător Dana Gîrbovan
Președinte
Peste 2000 de judecători şi grefieri susţin memorandumul UNJR către Guvernul României pentru suplimentarea schemelor de personal din instanţele de judecată
Printr-un memoriu la care s-au afiliat până în momentul de faţă peste 2000 de judecători şi grefieri, Uniunea Naţională a Judecătorilor a solicitat, în data de 23 iunie 2016, Guvernului României să ia măsuri urgenţe pentru suplimentarea schemelor de personal cu judecători şi personal auxiliar şi să dispună bugetarea corespunzătoare a acestora, pentru a se asigura condiţiile unui act de justiţie de calitate, se arată într-un comunicat de presă UNJR.
În susţinerea acestui demers, UNJR a reamintit că, în conformitate cu Memorandumul adoptat de Guvernul României în data de 13 iunie 2012 şi Memorandumul din 26 septembrie 2012, Guvernul şi-a asumat obligaţia de a suplimenta cu un număr 534 posturile finanţate în instanţele judecătoreşti şi cu 10 posturi de magistraţi asistenţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Totodată, pentru perioada 2013-2015 s-a apreciat necesară suplimentarea cu 414 de posturi de judecător şi 604 posturi personal auxiliar.
Toate aceste măsuri asumate de Guvern au fost duse la îndeplinire doar parţial şi cu mare întârziere. UNJR apreciază eforturile făcute de Guvern în ultima perioada în acest sens, însă ele trebuie continuate şi dublate de o mărire corespunzătoare a bugetului alocat instanţelor.
UNJR a subliniat faptul că problemele cele mai mari cauzate de numărul insuficient de judecători şi grefieri sunt la instanţele de fond, primele cu care cetăţenii au contact.
Multitudinea problemelor juridice noi rezultate ca urmare a intrării în vigoare a noilor Coduri şi a modificărilor succesive şi continue a acestora, precum şi adoptarea unor noi instituţii juridice care impun prin natura lor personal suplimentar ori cauze suplimentare, coroborate cu scheme de personal deja mult subdimensionate şi dotările tehnice şi materiale de multe ori precare, au determinat o îngreunare vădită a activităţii instanţelor şi epuizarea fizică şi psihică a judecătorilor şi a personalului auxiliar.
Totodată, UNJR a subliniat că, dincolo de suplimentarea schemelor de personal, se impune şi alocarea resurselor financiare necesare aferente, astfel încât noile persoane intrate în sistem să-şi poată derula activitatea în condiţii decente.
UNJR a atras atenţia asupra faptului că modul de avarie în care funcţionează multe instanţe din România din cauza unei lipse acute de personal are drept consecinţă creşterea semnificativă a riscului unor erori judiciare, scăderea calităţii actului de justiţie şi a creşterii duratei de soluţionare a cauzelor, cu impact direct asupra drepturilor şi intereselor legitime ale justiţiabililor, care trebuie să se bucure de o soluţionare corectă şi în termen rezonabil a dosarului lor.
„O justiţie de calitate presupune timp pentru judecător că acesta să studieze temeinic fiecare dosar, să se documenteze, să se perfecţioneze continuu şi să motiveze soluţiile pronunţate. Or, în condiţiile în care în multe instanţe de fond activitatea judecătorilor şi grefierilor este o continuă luptă contra-cronometru din cauza presiunii numărului imens de dosare calitatea actului de justiţie, în toate dimensiunile sale, este invariabil afectată”, a declarat judecătorul Neamţ Ioan Ilieş, vicepreşedintele UNJR.
„Ceea ce trebuie să înţeleagă factorii de decizie este că reforma unui sistem judiciar nu se poate realiza numai prin adoptarea unei noi legislaţii, ci aceasta presupune un ansamblu de măsuri care să vizeze toate elementele sistemului, inclusiv existenţa unei resurse umane suficiente şi bine pregătite. În caz contrar, reforma riscă să rămână una scriptică, teoretică şi iluzorie” a mai declarat acesta.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România va continua toate demersurile pentru a întări justiţia ca a treia putere în stat, independenţa de orice influenţă din exterior şi la care cetăţenii pot apela cu încredere în apărarea drepturilor lor legale, se încheie comunicatul citat.
