Judecătorii şi grefierii solicită Guvernului României suplimentarea bugetului alocat Ministerului Justiției și alocarea de posturi în sistemul judiciar

1 iul. 2016
Vizualizari: 2227

Despre

  • Supraaglomerarea instanțelor
  • Problemele apărute în implementarea noilor coduri
  • Peste 2000 de judecători și grefieri susțin memorandumul UNJR

Judecătorii și grefierii, prin Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), solicită Guvernului României să ia măsurile necesare pentru suplimentarea bugetului alocat Ministerului Justiției și alocarea de posturi în sistemul judiciar, printr-un Memorandum al cărui conținut vi-l prezentăm în continuare:

Către
Guvernul României
Consiliul Superior al Magistraturii
Ministerul Justiției

Judecătorii și grefierii semnatari ai acestui memoriu solicită Guvernului României să ia măsurile necesare pentru suplimentarea bugetului alocat Ministerului Justiției și alocarea de posturi în sistemul judiciar, conform Memorandumului adoptat încă din 2012 în acest sens.

Judecătorii și grefierii atrag atenția asupra supraaglomerării instanțelor ca urmare a numărului insuficient de judecători și personal auxiliar, ceea ce afectează calitatea și celeritatea actului de justiție.

În data de 13 iunie 2012, Guvernul României a adoptat Memorandumul privind suplimentarea bugetului alocat Ministerului Justiției pentru anul 2012 și a numărului maxim de posturi aprobat pentru această instituție, în vederea implementării noului Cod de procedură civilă, asigurarea finanțării unor posturi pentru Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, precum și susținerea în dezvoltarea și adaptarea infrastructurii instanțelor judecătorești la noile cerințe determinate de impactul noilor coduri. Prin acest memorandum s-a admis necesitatea majorării numărului de posturi finanțate în instanțele judecătorești, cu excepția Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu 534 posturi pentru anul 2012, cu ocazia rectificării bugetare, respectiv majorarea numărului maxim pe posturi finanțate în acel an, la Înalta Curte de Casație si Justiție cu 10 posturi (magistrat asistent), cu ocazia rectificării bugetare.

Pentru anii următori a fost inițiat Memorandumul „Pregătirea sistemului judiciar pentru intrarea în vigoare a noilor coduri. Evaluarea situației actuale. Planuri și Măsuri” aprobat de Executiv la 26 septembrie 2012 și a fost elaborat un proiect de hotărâre, care viza modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției. În această hotărâre au fost prezentate schimbările preconizate în ceea ce privește numărul de posturi suplimentate în sistemul judiciar în anii 2013-2015 astfel:

Judecători:

a) 2013: 150 posturi judecători necesar suplimentare schemă;
b) 2014: 150 posturi judecători necesar suplimentare schemă;
c) 2015: 114 posturi judecători necesar suplimentare schemă.

Grefieri, personal auxiliar:

a) 2013: 250 posturi personal auxiliar necesar suplimentare schemă;
b) 2014: 200 posturi personal auxiliar necesar suplimentare schemă;
c) 2015: 154 posturi personal auxiliar necesar suplimentare schemă.

Aceste măsuri au fost aduse la îndeplinire doar parțial și cu mare întârziere. Consecința a fost aceea a supraîncărcării judecătorilor și grefierilor, aceștia devenind vulnerabili față de riscul unor erori judiciare și a creșterii duratei de soluționare a cauzelor, cu impact direct asupra drepturilor și intereselor legitime ale justițiabililor care trebuie să se bucure de o soluționare corectă și în termen rezonabil a dosarului lor.

Acesta problema recurentă cu care se confruntă sistemul judiciar a devenit extrem de acută în urma intrării în vigoare a noilor coduri.

I. În concret, referitor la modul de implementare a Noului Cod Penal și a Noului Cod de Procedură Penală se ridică următoarele probleme:

1. Noutatea absolută a separării funcțiilor intrajudiciare pe care o aduce Noul Cod de Procedură Penală (judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară și instanța de judecată) nu reușește să-și atingă scopul câtă vreme două din aceste trei funcții sunt exercitate de către aceeași persoană (potrivit art. 346 al 7 CPP judecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecății exercită și funcția de judecată în cauză).

Trecând peste contradicția evidentă existentă între principiul separării funcțiilor judiciare și exercitarea de către aceeași persoană a două dintre funcțiile „separate”, se ridică problema supraaglomerării judecătorului. Același judecător exercită judecata de cameră preliminară și judecata în fond și, în plus, în cele mai multe instanțe din țară, exercită și funcția de judecător de drepturi și libertăți în dosarele care urmează a fi judecate de către colegii săi. Altfel spus, același judecător, ajutat de un singur grefier exercită toate cele trei funcții judiciare „separate”. Evident că în sistemele de drept din care a fost împrumutată separarea funcțiilor judiciare acestea sunt exercitate de persoane diferite, fiecare dintre acestea beneficiind de un personal auxiliar corespunzător.

2. O altă noutate adusă de Noul Cod de Procedură Penală o constituie Camera Preliminară menită să verifice legalitatea urmăririi penale.

Practic, în situația actuală fiecare dosar este judecat de două ori: o dată legalitatea și o dată temeinicia și legalitatea. Fiecare judecată presupune termene diferite (unele imperative), hotărâri diferite și căi de atac diferite. Aceste două judecăți sunt făcute de către același judecător.

Pentru a rezuma considerentele de la pct. 1 și 2 se poate spune că fiecare judecător îndeplinește trei funcții judiciare „diferite” și fiecare dosar este judecat de două ori. Aceasta în condițiile în care pe tărâmul vechilor coduri un judecător îndeplinea o singură funcție judiciară (funcția de judecată) și fiecare dosar era judecat o singură dată atât cu privire la legalitate cât și cu privire la temeinicie.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Concluzia este importantă pentru a se observa că, în mod evident, au de suferit atât eficiența cât și celeritatea judecății. În prezent un singur judecător îndeplinește o triplă funcție, un singur grefier îndeplinește o triplă funcție, iar fiecare dosar are o dublă complexitate și o dublă birocrație. Toate acestea în condițiile unor scheme de personal care nu satisfăceau necesarul nici anterior intrării în vigoare a noilor coduri.

3. Instabilitatea cadrului legislativ (până în prezent au fost constatate aproape 40 de neconstituționalități ale articolelor din noile coduri) și lipsa unor măsuri corespunzătoare de susținere a implementării acestora nu poate fi compensată prin măsuri administrative care știrbesc independența judecătorului, cum sunt controalele efectuate de către Inspecția Judiciară, care ignoră realitatea supraaglomerării, sau ședințele de practică neunitară în care se adoptă prin vot hotărâri ce devin, de facto, obligatorii.

II. În materie civilă activitatea judecătorilor a fost suplimentată în condițiile noilor reglementări.

1. Această creștere a atribuțiilor judecătorilor s-a produs prin apariția noilor activități din etapa regularizării cererilor, iar dactilografierea hotărârilor judecătorești a fost preluată de către judecători de la grefierii dactilografi, reglementarea în vigoare renunțând la a mai consacra categoria grefierului dactilograf.

Astfel, judecătorul a devenit nu doar persoana care trebuie să analizeze dosarul, să studieze amplu și temeinic legislația, jurisprudența, doctrina naționale și europene, ci și un funcționar care trebuie să dactilografieze cu rapiditate în jur de 5.000 de pagini format A4 anual.

2. În condițiile noului Cod de procedură fiscală, trebuie observat că s-a suplimentat și activitatea judecătorilor care judecă în materia contenciosului administrativ și fiscal, în sensul că aceștia vor soluționa pe fond contestații asupra cărora organul fiscal nu s-a pronunțat (art. 281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală).

3. Totodată, se remarcă creșterea substanțială a atribuțiilor grefierilor, care în noua reglementare efectuează comunicarea tuturor hotărârilor judecătorești, inclusiv a celor definitive, precum și comunicarea multitudinii de adrese instituie de noul Cod de procedură civilă în etapa regularizării și inexistente în vechiul cadru legislativ, care se adauga celei de redactare a încheierilor de ședință și a adreselor dispuse de instanțe.

Este evident că supraaglomerarea judecătorului și a grefierului afectează nu numai independența justiției, ci și calitatea judecății. De aceea rezolvarea problemei supraaglomerării judecătorului și a grefierului constituie o obligație fundamentală atât a Ministerului Justiției, în calitatea sa de administrator al justiției, cât și a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenței justiției.

Credem că soluționarea acestei probleme trebuie să constituie o prioritate și pentru membrii puterii legislative și executive, dată fiind importanța respectării principiului constituțional al independenței judecătorilor.

Problemele reflectate de punerea în vigoare a noilor coduri, atât în materie civilă, cât și în materie penală, sunt generate de îndeplinirea obligațiilor ce reveneau în special Guvernului în vederea pregătirii sistemului pentru implementarea acestora.

În concluzie, pentru considerentele arătate, judecătorii și grefierii semnatari ai acestui memoriu solicită Guvernului României să pună în aplicare măsurile promise înainte de intrarea în vigoare a noilor coduri, și anume suplimentarea schemelor de personal pentru judecători și personalul auxiliar, conform celor asumate prin cele doua memorandumuri amintite în preambulul scrisorii.

Cu stimă,

Judecător Dana Gîrbovan
Președinte


Peste 2000 de judecători și grefieri susțin memorandumul UNJR către Guvernul României pentru suplimentarea schemelor de personal din instanțele de judecată

Printr-un memoriu la care s-au afiliat până în momentul de față peste 2000 de judecători și grefieri, Uniunea Națională a Judecătorilor a solicitat, în data de 23 iunie 2016, Guvernului României să ia măsuri urgențe pentru suplimentarea schemelor de personal cu judecători și personal auxiliar și să dispună bugetarea corespunzătoare a acestora, pentru a se asigura condițiile unui act de justiție de calitate, se arată într-un comunicat de presă UNJR.

În susținerea acestui demers, UNJR a reamintit că, în conformitate cu Memorandumul adoptat de Guvernul României în data de 13 iunie 2012 și Memorandumul din 26 septembrie 2012, Guvernul și-a asumat obligația de a suplimenta cu un număr 534 posturile finanțate în instanțele judecătorești și cu 10 posturi de magistrați asistenți la Înalta Curte de Casație și Justiție. Totodată, pentru perioada 2013-2015 s-a apreciat necesară suplimentarea cu 414 de posturi de judecător și 604 posturi personal auxiliar.

Toate aceste măsuri asumate de Guvern au fost duse la îndeplinire doar parțial și cu mare întârziere. UNJR apreciază eforturile făcute de Guvern în ultima perioada în acest sens, însă ele trebuie continuate și dublate de o mărire corespunzătoare a bugetului alocat instanțelor.

UNJR a subliniat faptul că problemele cele mai mari cauzate de numărul insuficient de judecători și grefieri sunt la instanțele de fond, primele cu care cetățenii au contact.

Multitudinea problemelor juridice noi rezultate ca urmare a intrării în vigoare a noilor Coduri și a modificărilor succesive și continue a acestora, precum și adoptarea unor noi instituții juridice care impun prin natura lor personal suplimentar ori cauze suplimentare, coroborate cu scheme de personal deja mult subdimensionate și dotările tehnice și materiale de multe ori precare, au determinat o îngreunare vădită a activității instanțelor și epuizarea fizică și psihică a judecătorilor și a personalului auxiliar.

Totodată, UNJR a subliniat că, dincolo de suplimentarea schemelor de personal, se impune și alocarea resurselor financiare necesare aferente, astfel încât noile persoane intrate în sistem să-și poată derula activitatea în condiții decente.

UNJR a atras atenția asupra faptului că modul de avarie în care funcționează multe instanțe din România din cauza unei lipse acute de personal are drept consecință creșterea semnificativă a riscului unor erori judiciare, scăderea calității actului de justiție și a creșterii duratei de soluționare a cauzelor, cu impact direct asupra drepturilor și intereselor legitime ale justițiabililor, care trebuie să se bucure de o soluționare corectă și în termen rezonabil a dosarului lor.

„O justiție de calitate presupune timp pentru judecător că acesta să studieze temeinic fiecare dosar, să se documenteze, să se perfecționeze continuu și să motiveze soluțiile pronunțate. Or, în condițiile în care în multe instanțe de fond activitatea judecătorilor și grefierilor este o continuă luptă contra-cronometru din cauza presiunii numărului imens de dosare calitatea actului de justiție, în toate dimensiunile sale, este invariabil afectată”, a declarat judecătorul Neamț Ioan Ilieș, vicepreședintele UNJR.

„Ceea ce trebuie să înțeleagă factorii de decizie este că reforma unui sistem judiciar nu se poate realiza numai prin adoptarea unei noi legislații, ci aceasta presupune un ansamblu de măsuri care să vizeze toate elementele sistemului, inclusiv existența unei resurse umane suficiente și bine pregătite. În caz contrar, reforma riscă să rămână una scriptică, teoretică și iluzorie” a mai declarat acesta.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România va continua toate demersurile pentru a întări justiția ca a treia putere în stat, independența de orice influență din exterior și la care cetățenii pot apela cu încredere în apărarea drepturilor lor legale, se încheie comunicatul citat.

Sursa informației

Judecătorii și grefierii solicită Guvernului României suplimentarea bugetului alocat Ministerului Justiției și alocarea de posturi în sistemul judiciar was last modified: iulie 4th, 2016 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: