[Transcript integral] DigitALLizare – „Piața globală și locală de aplicații dedicate domeniului juridic – prezent și perspective”

Cristian Pavel: Spuneai tu Cristi la un moment dat că este foarte, știu eu, interesant și provocator și, știu eu, la îndemână pentru cei care folosesc astfel de aplicații în zona de mobilitate, deci există un accent în ultima vreme pus, apăsat pe zona asta de, pe mobilitate, pe toate terminalele care există, de la tabletă, smartphone și așa mai departe. Asta pentru că biroul se mișcă o dată cu cel care este profesionist în zona profesiilor juridice, nu, cel care activează în profesiile juridice.

Cristian Iuga: Da, avem deja cazuri în care ni s-a și raportat că au fost luați avocații la întrebări de ce sunt cu telefonul în mână la instanță, și practic răspunsul a fost, păi uite ne uităm pe calendarul nostru din aplicație să vedem când avem următoarele termene și când putem stabili următoarele intervenții. Deci cumva zona aceasta de mobilitate cred că a fost cea care, cel puțin din experiența noastră a fost bine primită de către piață. E mult mai simplu să fii cu un telefon în mână, să îți verifici toate activitățile și, desigur, ai la dispoziție și varianta web, în care, dacă ești la calculator, poți face aceleași lucruri, dar partea de mobilitate, rareori acum poți să vii cu o tabletă, nu trebuie să fie neapărat cu laptopul, sau poți direct de pe telefonul mobil. Știm și alte cazuri de aplicații, nu știu, și din România, din alte domenii cum ar fi Smart Bill, faci o factură direct de pe telefon, nu mai trebuie să fii în fața calculatorului sau să știi anumite lucruri, pentru că telefonul are deja informațiile de care tu ai nevoie și poți să facturezi. Deci, pe zona asta de mobilitate crezi că este un beneficiu care cu siguranță este foarte oportun pentru piața de legat și în general cu digitalizarea.

Cristian Pavel: Da, mulțumim tare mult Cristi pentru toate aceste precizări, și înainte de a face un tur prin tot ce s-a vorbit, eu împreună cu Adrian avem un set de întrebări care poate sunt extrem de interesante pentru toți cei care ne privesc. Înainte de asta nu pot să închei turul ăsta fără să mă gândesc sau fără să ne gândim la viitor, și viitorul iată rezonează la noua tehnologie, o tehnologie emergentă, e vorba de blockchain. Probabil că puțini știu sau cel puțin din zona juridică știu mai puțini că în privința blockchain există trei tehnologii principale care se combină pentru a descrie acest concept. Le include criptografia cu cheie privată, o rețea de distribuție cu un registru partajat și un stimulent pentru menținerea tranzacțiilor, păstrarea și bineînțeles securitatea înregistrărilor. Ei bine, acestea toate se combină pentru a face din tehnologia blockchain un sistem descentralizat, transparent și, cum spun specialiștii, imuabil. Este o tehnologie care are, din câte se cunoaște, stă la baza unor soluții legal tech pentru a ajuta profesiile juridice, știu eu, în zona de funcționalități mai sofisticate, proceduri de due diligence, urmărirea, știu eu, criptomonedelor, știu eu, monitorizarea activelor bancare, și așa mai departe. O preocupare în acest sens știu că are proiectul de la Timișoara, Noletter, este o chestiune de perspectivă și promițătoare, despre care îl încurajez pe domnul Radu Zaharia să ne vorbească pentru a închide acest cerc cel puțin în acest moment. Domnul Zaharia, vă rog.

Radu Zaharia: Vă mulțumesc, domnule Pavel. Da, vă mulțumesc pentru introducere, în primul rând, asta îmi degrevează destul de mult sarcinile, înseamnă că nu mai trebuie să povestesc ascultătorilor noștri ce este blockchain-ul și pot să trec direct la subiect.

Cristian Pavel: Reluați mai pe înțelesul avocatului să zicem.

Radu Zaharia: Sigur. Eu, în primul rând, mă bucur să văd că subiectul blockchain a revenit în programă. Cum spuneam și data trecută, sunt cât se poate de plăcut surprins că există atât de mult interes cu privire la această temă în mediul nostru și iată că discuțiile continuă, și pe bună dreptate. Cred că mediul juridic e una dintre cele mai propice industrii, dacă le putem numi astfel, care să profite de pe urma acestei tehnologii. Și de ce spun asta? Pentru că blockchain-ul, dincolo de aplicațiile sale în materie de criptomonede, cum spuneți dumneavoastră, sau crypto-pisici, reprezintă o revoluție în materie de încredere, și încrederea sau, mai degrabă, lipsa de încredere stă la baza sistemului nostru judiciar și a modului în care construim relațiile juridice între noi. Și așa cum spuneam, din acest punct mi-aș propune ca discuția mea să fie cât se poate de aplicată, pentru că, dacă tot vorbim de aplicații ale blockchain-ului, într-adevăr am putea să povestim despre, nu știu, smart contracts, contracte inteligente care se execută singure și identitate digitală și tot felul de lucruri din acestea interesante, care devin posibile sau cel puțin incomparabil mai ușor de realizat cu ajutorul tehnologiei blockchain, însă țin să vă spun, câtă vreme nu avem o bază legală solidă, cred că lucrurile astea ar trebui să mai aștepte puțin. Haideți să ne ocupăm de low hanging fruit pentru moment. Și anume, aș vrea să mă concentrez pe două lucruri în particular: comunicarea documentelor juridice și integritatea documentelor juridice, pentru că cele două oricum merg mână în mână. Vorbeam la început de încredere. Cu ocazia comunicării documentelor în cadrul unui proces, avem mai multe variante, și suntem obișnuiți, ca avocați, să ne plasăm încrederea într-un terț, de cele mai multe ori în instanța de judecată, când vorbim de un proces, care joacă rolul unui intermediar al tuturor comunicărilor dintre părți, tocmai pentru a nu exista dubii cu privire la integritatea documentelor și cu privire la respectarea termenelor procedurale, până la urmă, a termenelor și așa mai departe. Ce devine posibil odată cu implementarea tehnologiei blockchain este să preluăm încrederea pe care o oferim terțului, instanței în cazul nostru, și inclusiv toate sarcinile care recurg de pe urma acestei încrederi pe care o oferim, și să o plasăm în matematică, în criptografie, în baze de date, așa cum descriați chiar dumneavoastră la început ce este blockchain-ul de fapt. Și acum haideți să luăm un exemplu concret. Cum mă pot asigura că acțiunea mea, că cererea mea de chemare în judecată ajunge la partea adversă exact în forma dorită de mine? Și aici avem câteva variante. Varianta clasică, pe care a amintit-o și domnul Barcun, o printez în câte exemplare am nevoie, mă plimb cu ele la registratură unde se aplică celebra ștampilă și instanța se ocupă mai departe de comunicarea documentelor. Varianta a doua, pregătesc un PDF pe care îl semnez electronic și îl trimit pe e-mail. Varianta asta cel puțin față de prima variantă sună chiar foarte bine, dar aici în viața reală ne confruntăm cu câteva lucruri care nu mai merg chiar așa. Unul la mână, din păcate noi juriștii nu avem semnătură electronică, sub zero 0,5% din câte am înțeles, din documentele care ajung la instanță, ajung în acest format. Acum citatul din partea instanțelor, cumva din spatele cortinei ar fi: dacă ar fi să anulăm toate actele care vin fără semnătură electronică așa cum este solicitată de lege, ar fi sfârșitul lumii. Și acum oricum, cum a amintit și domnul Sărmaș la început, odată ce documentul ajunge la instanță, de cele mai multe ori, aproape de fiecare dată, el e printat și tot prin porumbel călător ajunge la partea adversă. Așa că avem din fericire și varianta a treia, care utilizează blockchain-ul. Cum face? Avem documentul, chiar nesemnat electronic sau semnat cu o semnătură simplă sau avansată, în orice caz nu cu o semnătură calificată. Îl comunic părții adverse prin intermediul unei aplicații Cum este Noletter, să zicem, folosind un cont înregistrat cu o adresă de email validată de către barou să zicem. De ce acest lucru? Pentru a încerca să rezolvăm și o parte din problema identității digitale la fel cum au făcut colegii noștri din Italia, de exemplu, pentru că știm că este foarte important să știm cu certitudine persoana din spatele comunicării. Și acum, nu comunic documentul prin email, pentru că între noi fie vorba, să comunici documente prin email în 2020 nu mai e la modă. Aplicația îl comunica folosind un API precum cel dezvoltat de către Curtea de Apel Galați, de exemplu. O variantă mult mai sigură, mult mai eficientă, incomparabil mai elegantă din punct de vedere programatic. Și cu ocazia asta mai avem în vedere un lucru și anume interoperabilitatea sistemelor. Din nou un lucru de pe agenda ADR. Aici intervine blockchain-ul pentru că hash-ul documentului meu, și anume acel lucru care îmi permite să știu că cea mai mică virgulă, cel mai mic pixel, îmi permite să știu dacă aceste lucruri s-au modificat, e deja pe blockchain, fără niciun fel de efort sau costuri suplimentare din partea utilizatorului, tocmai pentru că blockchain-ul conferă aceste posibilități. Și de aici lucrurile devin din ce în ce mai interesante, pentru că partea adversă poate fi și ea pe platformă și pentru că am căzut de acord, de exemplu, să beneficiem de dispozițiile precum cele prevăzute de art.169 C. pr. civ., dacă nu mă înșel, care vorbesc tocmai despre comunicarea documentelor între părți, direct între părți dacă ele au avocat sau consilier juridic angajat, instanța nu mai are aproape nimic de făcut, pentru că în momentul acela instanța știe că documentul a ajuns și la partea adversă, și în situația în care există cumva un diferend între părți, scoatem iPhone-ul pe masă, îl arătăm onoratei instanțe, verificăm blockchain-ul și câtă vreme instanța înțelege că matematica funcționează la fel peste tot în lume, lucrurile sunt cât se poate de clare și cât se poate de simple. Și aici ajungem din nou la elementul cheie aș putea să spun, la încredere, pentru că în toată această poveste despre comunicare, blockchain-ul mai oferă două lucruri care cred eu se vor dovedi foarte importante, atât pentru cei care dezvoltă aplicații care utilizează această tehnologie, cât și pentru beneficiarii lor, și anume transparență fără a compromite confidențialitatea, ceva aproape too good to be true, și trasabilitatea documentelor fără posibilitate de alterare. Cum se traduc lucrurile astea în viața reală? Noțiunea de conform cu originalul moare. Ea oricum nu are sens în mediul digital. Track changes rămâne o jucărie interesantă pe care o vom uita în dulap. Iar acele bife cu care ne-am obișnuit de pe WhatsApp care ne indică momentul în care un mesaj a fost primit de către cealaltă parte capătă o cu totul altă forță și valoare juridică. Și de ce spun că este important pentru dezvoltator și pentru beneficiar? Pentru că este un mijloc de a dovedi în fața oricui până la urmă, integritatea și circuitul pe care l-a urmat un anumit document, fără a fi nevoit să divulgi conținutul documentului, fără a fi nevoit să ai încredere în aplicația x sau y în ce spune instituția, instanța, în ce spune un terț de încredere. Din nou, câtă vreme instanța înțelege noțiuni elementare de matematică, lucrurile ar trebui să decurgă cât se poate de simplu. Acum știu că pe alocuri sună a fantezie, dar nu este, vă spun sincer. Cea mai mare parte din ce am povestit este gata și funcțional. Într-adevăr pentru restul avem nevoie de concursul mai multe ori stakeholders și cred că tocmai acesta este și rolul discuțiilor precum cea pe care o avem acum. Încă o idee și o să îmi permit să închei. Cred că anumite lucruri merită repetate până ce ele clapetă ființă. Și anume, cred că în mediul juridic avem nevoie, acum mai mult decât oricând, de canale de comunicare rapid, eficiente și sigure. Sunt convins că tehnologia blockchain poate să joace un rol cheie în toată această poveste. Poate suna ciudat, dar haideți să privim faptul că suntem, poate, cea mai slab digitalizată țară din Europa precum o oportunitate, la fel ca atunci când am implementat una dintre cele mai avansate rețele de internet din lume. Aș vrea să închei prin a spune că dacă tot am început să ne digitalizăm, haideți să ne digitalizăm folosind tehnologia de azi. Vă mulțumesc frumos și aștept întrebările dumneavoastră cu interes, dacă ele există.

Cristian Pavel: Mulțumesc foarte mult, domnule Zaharia. Foarte utilă și foarte originală abordarea dumneavoastră. Într-adevăr chestiune placă de la încredere și e firesc să fie așa, unde nu pleacă toate de la încredere?

Radu Zaharia: Într-adevăr, până la urmă această revoluție, dacă îmi permiteți o ultimă remarcă, cum ați sesizat și dumneavoastră, are potențialul de a modifica foarte multe aspecte din viața noastră socială. Pe lângă faptul că dreptul este peste tot în jurul nostru, încrederea între noi, între oamenii de pe stradă, stă la baza modului în care relaționăm. Ce știe blockchain-ul să facă e tocmai ce am spus eu, să preia această încredere, care de cele mai multe ori nu există, între persoanele care interacționează și să o dăm calculatorului să aibă el grijă de ea. Eu nu trebuie să-mi mai fac griji că persoana cu care încheie un contract sau că, știu eu, partenerul meu de afaceri nu își va respecta obligațiile contractuale sau poate să vină cu anumite lucruri pe care eu să nu le pot prevedea. Tocmai aici e interesant să vedem cum poate fi aplicat blockchain-ul în cadrul mediului nostru.

Cristian Pavel: Da, mulțumim tare mult domnul Zaharia.

Radu Zaharia: Vă mulțumesc și eu.

Cristian Pavel: Vă mărturisesc tuturor că și Adrian și eu pregătisem un set generos de întrebări pentru fiecare dintre dumneavoastră sau pentru întregul panel, dar orele sunt înaintate și cu siguranță am avea foarte multe lucruri de discutat. Nu am discutat, eu îmi reproșez că nu am discutat despre piața locală aproape deloc sau deloc. Nu știu dacă ea a fost vreodată cuantificată de cineva, nu știu dacă soluțiile software autohtone sunt foarte originale sau sunt inspirate din ceea ce se întâmplă afară. Nu știu cum reușesc furnizorii să se întâlnească cu beneficiarii și cum îi conving să participe la o sesiune demo. Nu știu cum firmele de profil, cum sunteți majoritatea furnizorilor de aici prezenți în emisiune, reușiți să vă păstrați personalul și să mergeți mai departe în condițiile în care concurența pe specialiști IT este acerbă. Sunt foarte multe întrebări la care m-aș fi gândit să putem primi răspuns, dar nu cred că mai avem când. Asta nu înseamnă că nu vă pot trimite câteva, niște întrebări pe care le putem publica în portalul universuljuridic.ro cu răspunsurile dumneavoastră. Cred că e o idee bună. Ce părere ai, Adrian?

Adrian Măntoiu: Cu siguranță putem face asta.

Cristian Pavel: Să continuăm să mergem până la firul ierbii, deși lucrurile sunt multe, multe, multe și extrem de interesante. Eu te invit să spui câteva lucruri și apoi să îmi dai voie să închid pentru că, desigur, atenția se diminuează și e păcat să ne risipim. Lucrurile au fost răspicat spuse, aplicat, la obiect, și cred că misiunea maurului a fost îndeplinită. Maurul poate să moară, nu? Cum se spune. Adrian, te rog.

Adrian Măntoiu: Sigur. Cred că ar trebui cu toții să nu ne gândim că vai, tehnologia ne va înlocui, ci din contră, să ne gândim că tehnologia ne ajută să rezolvăm lucrurile care au puțină valoare pentru noi. Mă gândesc că nimeni nu a vrut să termine o facultate ca să facă întâmpinări la o contestație pe amendă de viteză. Nu cred că pentru asta s-a dus la facultate, ca să faci așa ceva, ci evident îți dorești să faci lucruri creative, noi, la care mașinile încă nu știu să le aducă soluția, dar mașinile știu să facă fără să se plictisească lucrurile simple de care vrei să scapi. Trebuie să ne adaptăm pentru că altă soluție nu avem.

Cristian Pavel: Da, e foarte adevărat tot ce ai spus. În încheiere, ce voiam să subliniez, voiam să spun că am simțit acut absența domnului decan Sergiu Stănilă, decanul Baroului Timiș, pentru că întotdeauna ne-a însoțit cu un punct de vedere cu valoare adăugată și cu multă pertinență și îl salutăm pe această cale și îl așteptăm mai departe alături de noi într-o zi în care nu va mai fi prins într-o ședință de durată. Voiam să mulțumesc încă o dată coorganizatorului Wolters Kluwer România, voiam să mulțumesc partenerilor principali. Repet, ei sunt Softventure, ei sunt Legal2m și Easy Law și nu în ultimul rând Monitor Dosare și The Department. Sper că ați fost alături de noi cap-coadă și interesul a fost constant și am lămurit împreună niște lucruri. Vă așteptăm cu mare drag în următoarele ediții. Avem de discutat despre digitalizarea profesiilor juridice pe îndelete, în legătură cu fiecare dintre profesiile juridice, avocați, notari, executori judecătorești, practicieni în insolvență și așa mai departe. Vă dorim o seară bună. Vă mulțumim fiecăruia dintre dumneavoastră. Toate cele bune. Numai bine.

Adrian Măntoiu: Mulțumim încă o dată, seară bună.

George Barcun: Mulțumesc și eu. La revedere.

Radu Zaharia: O seară bună. La revedere.

Iulian Băbeanu: La revedere.

Cristian Iuga: O seară bună.

Transcrierile oferite de The Department sunt realizate de către lingviști profesioniști, cu experiență în transcrieri audio din domenii diverse. The Department, cu experiență din anul 2008, oferă varii servicii lingvistice. Mai multe informații aici: www.thedepartment.ro.