[Transcript integral] DigitALLizare – „Piața globală și locală de aplicații dedicate domeniului juridic – prezent și perspective”

24 iul. 2020
Vizualizari: 2440

Sabin Sărmaș: Abordarea pe care o propuneți dumneavoastră este fundamentală pentru reușita unui proces de transformare digitală la nivelul întregii țări. Mă refer mediul public și mediul privat. Modelele către care noi mergem sunt de hub-uri de interoperabilitate. Bazele de date există astăzi, ele pe termen mediu vor trebui refăcute, restructurate conform unor standarde, pentru că fiecare le-a făcut așa cum s-a priceput, cum a considerat la un anumit moment de timp, le-a moștenit și uneori au reușit să le restructureze, alteori nu. Pentru noi, pentru ceea ce oferă astăzi instituțiile publice este fundamentală interoperabilitatea de care v-am spus eu între instituții, pentru că statul este unul pentru cetățean, nu trebuie să îl intereseze la câte instituții are el de mers pentru un serviciu, și atunci este normal ca noi, statul, să nu îi cerem să facă acțiuni pe care noi le-am putea face, dar, repet, este fundamental accesul la aceste date pe baza unor politici bine definite și a unor mecanisme de acces. Când vorbim de open data, pot fi date care sunt de tip open sau pot fi date care pot fi accesate conform unor mecanisme de acces care respectă de la GDPR la orice doriți dumneavoastră, și care creează industrii în sine, adică creează aplicații. Hai să nu exagerăm cu industrii, dar vor crea anumite verticale. Vă dau un singur exemplu de abordare, ca să fac o paralelă destul de relevantă. Vorbim în România foarte mult de factura electronică. Viziunea acolo este exact de același tip: n-o să facă statul un sistem de facturare electronică la care doar numai și numai el are acces. Trebuie să fie un hub prin care circulă datele cu privire la facturarea electronică și oricine vrea să dea un serviciu de creare factură, de livrare factură, și se interconectează cu acest hub de, tot un soi de hub de interoperabilitate, se poate interconecta. Acesta este modelul corect pe care trebuie să îl promovăm, și statul poate avea foarte mult de câștigat dintr-un astfel de model.

Adrian Măntoiu: Absolut.

Sabin Sărmaș: Adică e un win-win clar. Să știți că așa o vedem, chiar dacă probabil accesul către zona privată va veni în faza a doua, sau va veni cu jumătate de pas mai târziu, dar va veni, este fundamental să apară.

Adrian Măntoiu: Mă bucur să aud acest lucru.

Cristian Pavel: Este minunat. Voiam să adaug faptul că autoritatea are o relație foarte bună de colaborare cu ghișeul.ro. Guvernul în sine are o relație foarte bună pentru că acest proiect a demarat foarte greu, a suferit pe parcursul anilor foarte mult. Iată că lucrurile sunt pe făgașul cel bun și că într-un singur punct cetățenii, contribuabilii pot rezolva foarte multe probleme pe o cale digitală. Există multe, multe, multe așteptări în zona asta, s-a vorbit mult despre acel proiect eRomânia, vă amintiți foarte bine cu toții, dar lucrurile par să aibă șanse să evolueze într-o perspectivă pozitivă.

Sabin Sărmaș: Să știți că am doar o remarcă legată de ghișeul.ro. A fost un context, trebuie să recunoaștem asta, am avut o creștere fără precedent anul acesta la ghișeul.ro, și asta și datorită relației bune pe care o avem cu Ministerul de Finanțe, noi fiind parte din aparatul de lucru al premierului, dar avem o relație foarte bună, chiar dacă suntem instituții diferite. Am crescut de la sub 500.000 la începutul anului la 680.000, aproape 680.000 de utilizatori în acest moment, și ghișeul.ro există de ceva ani buni.

Cristian Pavel: Eu cunosc toată istoria sa. Bun, dacă există, știu eu, vreo întrebare a colegilor paneliști pentru domnul Sărmaș? Noi discutăm în cadrul acestei întâlniri despre un aspect cu totul și cu totul particular. Este vorba de, cum știți foarte bine, despre soluțiile, în primul rând, dacă tot vorbim despre digitalizare, și noi cei de la Universul Juridic și nu numai ne ocupăm de, acoperim zona asta a comunității juridice. Este firesc să ne aplecăm și să înțelegem mai bine ce se întâmplă în zona aceasta de furnizare a soluțiilor care sunt dedicate acestui sector. Ce există, cu ce pot ajuta ele, cât de bine sunt cunoscute, care sunt barierele și așa mai departe. Pentru aceasta, în schimb, va fi nevoie, am zis noi, de o ușoară, de o perspectivă mai amplă asupra a ceea ce se petrece în această piață la nivel global și nu numai. Eu mi-am notat, am notat niște lucruri pe care vreau să vi le transmit în cele ce urmează, în legătură cu piața globală de astfel de soluții. Trebuie să știți că în 2019 au existat investiții considerate fără precedent în zona tehnologiilor din sectorul juridic, s-au creat perspective interesante pentru această industrie. Desigur, va fi greu de anticipat ce se va întâmpla mai departe în contextul acestei neprevăzute pandemii. Bineînțeles că o parte din aripi au fost închise sau tăiate, dar trebuie remarcat faptul că în al treilea trimestru al anului trecut, nivelul investițiilor în zona asta de software, de aplicații digitale pentru domeniul juridic, a depășit pragul, să zicem psihologic, de un miliard de dolari la nivel global, ceea ce înseamnă foarte mult. Au existat povești de succes în cadrul anului trecut, eu mi-am notat câteva exemple, start-up-ul Juro din UK a continuat să atragă investiții din partea fondurilor cu capital de risc, pentru crearea unei platforme destinate elaborării de contracte juridice semnate electronic și cu funcție de automatic tagging. Motor de căutare doctrine.fr a strâns 10 milioane de euro într-o rundă de finanțare din 2018 reușind performanța de a afișa rezultatele căutărilor de 180 de ori mai rapid decât rivala sa, lexis nexus. Thomas Reuters a anunțat la finalul anului trecut achiziția unui furnizor londonez de aplicații software pentru domeniul juridic, HiQ, în ideea de a-și dezvolta suita de produse bazate pe cloud, sau americanii de la Clarivate Analytics au preluat principalul furnizor de soluții juridice pentru proprietate intelectuală și analytics, belgienii de la Darts-ip. Mi-am notat că a existat un vârf al investițiilor globale făcute în zona de legal tech undeva în anul 2015, aproape de 800 de milioane de dolari, apoi interesul s-a mai diminuat și s-a stabilizat în anii următori în jurul valorii de 245 milioane de dolari, 238 în 2018. Bineînțeles că a existat un număr proporțional de start-up-uri, un maxim de 367 de entități în 2015, 266 în 2016 și doar 65 în 2017. Firește că vorbim aici despre o perioadă de consolidări, de tatonări, de expectativă, de segmentare a pieței legal tech și de înțelegere, reașezare a pieței respective. Există un raport interesant făcut, se numește Trends in Legal Tech 2019, elaborat de Experticon, o firmă de cercetare la nivel global, care adunase și socotea că la finalul anului 2018, începutul lui 2019, existau deja la nivel mondial peste 900 de start-up-uri, probabil la ora aceasta vorbim de peste 1000 de start-up-uri în zona despre care facem vorbire. Firește că cele mai multe soluții dezvoltate de acești jucători sunt soluții în sistem software-as-a-service, cunoscutul SaaS, se referă la managementul contractelor juridice, la gestionarea de documente în format electronic, la managementul proprietății intelectuale, și la organizarea activității curente. În firme investițiile făcute în departamentele in-house de legal pentru informatizare au avut în 2018 o rată de creștere cu 32% mai mare decât rata de creștere a investițiilor în întregul business al companiilor, ceea ce spune destul de mult. Iată referiri la ceea ce înseamnă soluțiile bazate pe inteligența artificială. Legal Tech Buyer’s Guide 2019 spunea că în investițiile în legal tech sunt promițătoare, în 2018 doar în luna ianuarie au fost investiți în zona asta de soluții bazate pe AI, 49 de milioane de dolari. Este interesant, Experticon spunea în același studiu că 45% dintre echipele de juriști ale companiilor chestionate au declarat că a crescut folosirea de aplicații legal tech cu salturi semnificative în departamentele mici de legal, 52%, și cu creșteri mai mari în departamentele mari, 63%. De regulă în departamentele de legal ale firmelor s-au folosit până în 2018-2019 soluții și instrumente clasice mai simple de tipul intranet și portal propriu, email, în proporție de 13%, aplicații de document sharing 13%, platforme de eLearning 11%, arhive electronice și note 8%, instrumente de project management 4% sau soluții de facturare, 3%. Există câteva tendințe importante despre care vor vorbi și ceilalți participanți la discuția noastră. Cei de la Experticon aminteau de un soi de decalog, de top 10 tendințe, maturizarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială, introducerea asistenței digitale vocale, foarte interesantă chestiunea respectivă, mai ales că vorbim de un domeniu la care probabil ne-am fi așteptat mai puțin, să vorbim de asistență digitală vocală. Creșterea automatizării în domeniul juridic, și aici sunt oameni importanți care vor spune lucruri mult mai aplicate. Atingerea unui nivel critic de interes față de tehnologia blockchain, domnul Zaharia este lângă noi. Apariția contractelor inteligente, managementul procesului regulatorii în cadrul industriei, focusul pe etică, guvernanță și nu în ultimul rând GDPR, eLearning și gamification, gamification, pașii făcuți sub formă de invitație la joc. Servicii juridice asistate, la fel cum există servicii de asistență IT asistate și design și experiența utilizatorului, contează și asta din ce în ce mai mult, mai ales în cadrul companiilor care activează în domeniul juridic și care au experiență deja. N-o să vă mai rețin mult, voiam să vă mai spun că automatizarea, cum ne așteptam, și digitalizarea până la capăt, pun în pericol domeniul asistenței juridice, care în general este un domeniu mai conservator. Știm foarte bine că aici există o rezistență și o reticență în adoptarea soluțiilor digitale. Avocații pot fi înlocuiți oricând de, sau într-un oarecare orizont de timp, de boți, de asistenți virtuali. Se preconizează că într-un timp de un an-doi un procent de 22% dintre avocații din pool-ul, din tot plutonul de avocați ar putea să-și piardă slujbele. Există software care îndeplinește în secunde sarcini pe care alți consilieri juridici le-ar fi derulat în zeci de mii, în sute de mii de ore, și, firește, lucrurile aici sunt de discutat. Nu o să continui mai mult, o să rămân în această perspectivă.

Iulian Băbeanu: Dacă îmi permiteți o completare, vă rog?

Cristian Pavel: Vă rog, domnul Băbeanu.

Iulian Băbeanu: Cred că merită punctate aici inițiativele locale de tipul Global Legal Hackathon, este o inițiativă globală, dar faptul că există și în România concursuri de tipul GLH, pe care noi, Wolters Kluwer, le susținem, Vasile și cei de la Wipa, de asemenea, sunt susținători ai unor astfel de inițiative, și avem exemple foarte bune, cei de la Lorelai au câștigat anul trecut la New York, anul acesta Legal Surfers merg din nou la New York. Cred că trebuie punctate și amintite aceste inițiative și faptul că România reușește să iasă prin soluții software și să scoată cumva capul în lume și să meargă, iată, la astfel de concursuri internaționale dedicate pentru software dedicat domeniului juridic.

Cristian Pavel: Sunt rezultate recente, puteți chiar aminti despre performanțele recente ale românilor la Global Hackaton.

Iulian Băbeanu: Exact. Anul trecut, cei de la Lorelai au câștigat premiul acolo și am simțit nevoia să punctez faptul că România, și în completarea a ceea ce spunea domnul Sărmaș, începem să vedem cu alți ochi această digitalizare. Începem să vedem cu alți ochi digitalizarea în domeniul juridic, în domeniul legal, și faptul că aceste evenimente au loc nu pot decât să aducă un plus atât pentru noi ca piață, da, ca piață de furnizori de soluții software cât și pentru beneficiari, că până la urmă noi lucrăm în interesul clientului, în interesul beneficiarului final. Mulțumesc.

Cristian Pavel: Da. Cred că e momentul să fac un switch către Adrian, Adrian Măntoiu, care cu siguranță ar putea să ne spună multe despre, sau mai multe despre investițiile la nivel mondial în software în acest domeniu, în zona de juridic. Cu siguranță accentul pe care îl are chiar Wolters Kluwer însuși pe zona de inteligență artificială. Adrian, te rog.

Adrian Măntoiu: Sigur. Așa cum ai spus, 2019 a fost un an de referință pentru tot ce înseamnă legal tech, au fost peste 1,2 miliarde de dolari investiți, este, pentru legal tech, o cifră frumoasă, o cifră importantă, dar dacă o comparăm cu faptul că doar Microsoft a investit un miliard de dolari în AI, doar în AI, doar o companie, înțelegem că zona, legal tech-ul, de fapt și de drept acum, trebuie să recunoaștem, suntem mai în partea din spate a topurilor. De ce? Într-adevăr, această reticență de a utiliza digitalizarea se simte, se simte în toată industria. Din nefericire, această pandemie minunată ne-a făcut să accelerăm totul și știm că schimbarea nu este ușoară, știm că doare, știm că încercăm să o negăm și să o amânăm, am vrea să o facem, cu toții vrem să facem asta, n-are treabă, este strict umană chestia asta. Am mai trecut printr-o criză globală în 2008, practic atunci a fost afectat un singur domeniu, real estate, și, evident, a avut repercusiuni în diverse alte industrii care ofereau servicii pentru acea zonă, inclusiv banking-ul, desigur, dar totuși discutam despre un singur domeniu care a fost direct afectat, direct implicat, și totuși nu a fost global, au existat zone geografice întinse, break-uri, să ne aducem aminte, da, care nu a fost prins de această flamă, și atunci acele zone, inclusiv Africa, care n-a avut nicio treabă cu real estate-ul, a reușit, au fost zone care au reușit să crească, astfel încât economia globală a crescut. În aceste condiții numărul de litigii în România, strict în România ca să discutăm despre loco, în 3 ani de zile a crescut cu 67%, deci numărul de litigii noi, nu discutăm despre dosare conexe, A-uri, nebunii de-alea, deci discutăm strict despre litigiu nou făcut, doi care se ceartă, indiferent care sunt cei doi. Deci practic 67% a fost creșterea, și dacă ne aducem aminte de acea perioadă, știm că durata de rezolvare a unui dosar era imensă. Sistemul judiciar s-a luptat, s-a luptat ca să reducă această cifră, au mai redus-o, în anii care au urmat cifrele au scăzut, dar dacă luăm ca referință cifra pe care o avem acum, adică 1,6 milioane de dosare într-un an, pe anul trecut, și ne gândim că această pandemie a atins nu o industrie, nu numai HoReCa, a atins aviația, a atins transportul, a atins zona de automotive. Doar dacă ne gândim că aceste industrii erau, pentru unele țări, unele țări trăiau exclusiv din turism, da, 25% din GDP-ul Greciei e din turism, 15% din GDP-ul Italiei vine din turism, a fost afectat, vă dați seama că valurile acestea se vor simți mult, mult mai puternic. Dacă aplicăm această creștere a litigiilor până în 2023 putem spune că vor fi cel puțin 2,7 milioane de dosare noi pe an. Să nu ne gândim că statul va avea de unde să scoată bani să mai aducă zeci de oameni sau mii de oameni care să compenseze chestia asta, sau vor apărea peste noapte mii de avocați, nu, din contră, resursele financiare vor fi mai mici, GDP-urile țărilor, GDP-urile globale o să scadă, și atunci este simplu, vor câștiga cei care vor putea face mai mult cu mai puține resurse. Cum? AI-ul este prima variantă. Evident, nu AI-ul simplu, AI-ul împreună cu automatizările, AI-ul împreună cu fluxurile, AI-ul împreună cu sistemele de înregistrare gen blockchain, da? Toate aceste lucruri sunt legate între ele. Mai devreme am fost la o întâlnire în care am văzut cum email-ul personal era scanat, înregistrat și automat mi se spunea ce grad de, ce probleme, ce litigii pot să apară, ce litigii sunt corelate cu email-ul acesta. Foarte simplu, direct din email, nu, ce platforme, ce? Nimic. Direct de acolo. Asta este, practic, puterea AI-ului care acum, nu mai sunt povești, da, am văzut, era frumos, m-am uitat la Star Trek, era interesant. Nu mai discutăm de așa ceva, discutăm de soluții reale, existente astăzi, în care AI-ul este în stare să vadă și să analizeze o hotărâre, să analizeze capetele de cerere, să analizeze ce s-a întâmplat, decizia instanței, că a fost achitat, că a primit 3 ani cu suspendare sau fără, că s-a dat amendă, că s-a dat, lucruri pe care oamenii nu au cum să le facă, nu poți, uman vorbind, să citești 14 milioane de hotărâri cât sunt acum și să dai o soluție clientului. Din nou, nu discutăm despre spețe super-sofisticate, super-speciale, cu habara n-am, poate implică minori sau părinți care nu și-au făcut, nu, discutăm de peste un milion de spețe în care lumea anulează taxa de poluare, peste 3 milioane de cereri în care se anulează procese-verbale de contravenție pentru depășirea vitezei. Nonsensuri, dacă mă întrebați, dar asta fac oamenii, cineva trebuie să-și ocupe timpul și să facă toate aceste lucruri. Nu e niciun fel de valoare adăugată, iei un roboțel și îl pui să muncească. Efectiv asta este de fapt puterea AI-ului, pentru lucrurile care nu ne fac plăcere, pentru că același aparat care acum gestionează 1,6 milioane de spețe, de dosare, va trebui să gestioneze 2,7 milioane. Practic asta se va întâmpla. De aceea este nevoie de toți actorii care sunt la masă astăzi, pentru a putea realiza acest lucru. Nu este că vrem, că nu vrem, că nu mai avem timp. Este simplu, trebuie să evoluăm sau asta este, îi așteptăm pe alții mai puternici decât noi să preia frâiele. În principiu, cam asta am avut de spus. Acuma și vreau să ridic mingea la fileu domnului Barcun, să ne povestească cum digitalizăm cu Keyvision.


Transcrierile oferite de The Department sunt realizate de către lingviști profesioniști, cu experiență în transcrieri audio din domenii diverse. The Department, cu experiență din anul 2008, oferă varii servicii lingvistice. Mai multe informații aici: www.thedepartment.ro.

[Transcript integral] DigitALLizare – „Piața globală și locală de aplicații dedicate domeniului juridic – prezent și perspective” was last modified: august 14th, 2020 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: