266 views
Înalta Curte de Casație și Justiție (www.scj.ro) a publicat listele ședințelor publice din 7 iunie 2021, atât pentru completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materia contenciosului administrativ și fiscal, cât și pentru completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă.
În continuare, vă prezentăm lista sesizărilor ce vor fi dezbătute în fiecare dintre aceste ședințe.
HP
Materia contenciosului administrativ și fiscal
Astfel, la data de 7 iunie 2021 se vor dezbate următoarele sesizări în materia contenciosului adiministrativ și fiscal, cu privire la:
– În interpretarea şi aplicarea art. 50 alin. (1) din O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia, noţiunea de „nerespectarea procedurilor prevăzute de prezenta ordonanţă privind acordarea creditului direct pentru producţie” trebuie interpretată în sensul în care Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor constituite în cadrul Ministerului Culturii are atribuţia de a reevalua scenariile proiectelor cinematografice?;
– Art. 50 alin. (1) din O.G. nr. 39/2005 se poate interpreta în sensul în care participanţii la Concursul de selecţie a proiectelor cinematografice organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei au deschisă calea contestaţiei în ceea ce priveşte evaluarea propriu-zisă a proiectelor cinematografice (calitate scenariu, calitate regizor, calitate producător)?
– Art. 50 din O.G. nr. 39/2005 poate fi interpretat în sensul în care Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Ministerului Culturii are atribuţia de a reevalua scenariile proiectelor cinematografice înscrise în Concurs?
Materie civilă
Astfel, la data de 7 iunie 2021 se vor dezbate următoarele sesizări în materie civilă, cu privire la:
Secțiile unite
− Interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) şi art. 3 din H.G. nr. 1086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, nepublicată în Monitorul Oficial al României, în sensul de a se stabili dacă drepturile băneşti reglementate de aceste prevederi (diurna în valută şi suma pentru facilitarea legăturii cu familia şi recreere) trebuie acordate de Statul Român necondiţionat de plata aceloraşi drepturi de către organizaţiile internaţionale sub egida cărora se desfăşoară misiunea, chiar şi sub o altă denumire şi într-un alt cuantum, dar în acelaşi scop.
− Modul de interpretare a dispoziţiilor art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, respectiv să se stabilească dacă creditorul poate solicita fixarea sumei definitive ce i se datorează de către debitor cu titlu de penalităţi şi în ipoteza in care debitorul execută obligaţia în mai puţin de 3 luni de la data comunicării încheierii pronunţate în baza alin. (2) sau (3) a art. 906 C. proc. civ.
− Dacă prin raportare la dispoziţiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, în forma aflată în vigoare la data de 30 iunie 2017, după actualizarea drepturilor de pensie, conform dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma aflată în vigoare la data de 30 iunie 2017, realizată în baza dispoziţiilor Legii nr. 152/2017 pentru aprobarea O.U.G. nr. 99/2016, la stabilirea drepturilor finale de pensie trebuie acordată şi suma aferentă majorării în cuantum de 5%, reglementată de dispoziţiile art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015.
Secţia I civilă
− Interpretarea dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/29.10.2020, în sensul de a lămuri dacă aceste prevederi se aplică şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, în calea de atac a apelului, în raport de considerentele Deciziei nr. 80/12.11.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent pentru soluţionarea unor chestiuni de drept.
− Art. 55 alin. (1) din Codul familiei (Legea nr. 4/1953), în forma anterioară modificării intervenite prin Legea nr. 288/1997, Monitorul Oficial nr. 749 din 5 noiembrie 2007, îşi menţine aplicabilitatea având în vedere art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale interpretat în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului?
− Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în sensul de a se stabili dacă, în situaţia în care titularul care beneficiază de o hotărâre judecătorească irevocabilă de obligare a comisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la întocmirea documentaţiei necesare şi de obligare a comisiei judeţene de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la emiterea titlului de proprietate asupra unui teren determinat ca suprafaţă şi amplasament, a înstrăinat drepturile litigioase care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii anterior emiterii titlului de proprietate şi punerii în posesie, dar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, cesionarul, ca persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii, are dreptul exclusiv la măsura reparatorie prevăzută de noua lege de reparaţie constând în compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. (2) – (4) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare sau are dreptul la emiterea titlului de proprietate şi punerea în posesie asupra terenului.
Secţia a II-a civilă
− Interpretarea prevederilor dispoziţiilor art. 123 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 85/2014, în ceea ce priveşte: admisibilitatea acţiunilor de reziliere a contractelor cu executare succesivă, menţinute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar după momentul deschiderii procedurii insolvenţei, pentru nerespectarea de către pârâtul debitor a obligaţiilor contractuale, nerespectare a obligaţiilor datând din perioada anterioară a deschiderii procedurii insolvenţei; dacă textul art. 123 din Legea nr. 85/2014, prin expresiile ”contractele în derulare se consideră menţinute” [(alin. (1)] şi ”Ulterior menţinerii contractului, cocontractantul poate solicita rezilierea acestuia pentru culpa debitorului, soluţionarea cererii făcându-se de judecătorul-sindic” [alin. (3) teza finală], precum şi prin întreaga modalitate de reglementare, se interpretează în sensul că exercitarea opţiunii de continuare a contractelor lipseşte de sancţiune neexecutările anterioare deschiderii procedurii insolvenţei, determinând aşadar inadmisibilitatea promovării sau continuării acţiunilor de reziliere bazate pe astfel de neexecutări.
− Dacă din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 120 din O.U.G. nr. 99/2006, art. 2279 şi art. 2321 Cod civil 2009, se poate reţine caracterul de titlu executoriu al scrisorii de garanţie bancară
− Cum se interpretează prevederile art. 5 alin. (1) pct. 21 şi art. 123 alin. (9) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, respectiv dacă constituie creanţă curentă dobânzile care curg după deschiderea procedurii în situaţia contractului de credit (încheiat anterior cererii de deschidere a procedurii, dar menţinut după deschiderea procedurii) cu dobândă stabilită în funcţie de un indice de referinţă periodic şi care nu este cunoscut la data deschiderii procedurii pentru a se putea calcula de către creditor valoarea dobânzii curse ulterior acestui moment.
