Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
63 views
Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate prin motivele de recurs, Înalta Curte apreciază recursul fondat, în limitele şi pentru considerentele ce vor fi expuse:
Prin hotărârea recurată, instanţa de recurs, în cuprinsul considerentelor, a reţinut că la termenul din data de 06.03.2023, recurentul-reclamant N. a depus cerere de renunţare la judecata recursului, întemeiată pe prevederile art. 406 C. proc. civ.
Curtea de apel a acordat termen, în raport de prevederile art. 406 alin. (4) C. proc. civ., pentru ca reclamantul Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca şi intimaţii să îşi exprime poziţia (acordul sau opunerea) faţă de cererea de renunţare, precum şi ca recurentul N. să depună cererea în original.
La termenul acordat, 23 noiembrie 2023, instanţa de recurs a reţinut că la data de 28.07.2023 Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca a depus motive de recurs iar, intimata Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi a depus precizări prin care a solicitat să se ia act de cererea de renunţare la judecată.
În plus, instanţa a mai reţinut că, manifestarea de voinţă în sensul de a se renunţa la judecată reprezintă un act de dispoziţie al titularului demersului judiciar pendinte, care nu este supus cenzurii instanţei, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, reglementat de art. 9 din C. proc. civ.
Având în vedere cererea de renunţare la calea de atac a recursului, constatând că aceasta îndeplineşte condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege, în temeiul art. 406 şi art. 463 alin. (1) din C. proc. civ., Curtea de apel a luat act de renunţarea la judecarea recursului.
Totodată, Curtea de apel a subliniat că, potrivit art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, în vigoare la data introducerii acţiunii, prevăd că acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată, aceleaşi dispoziţii fiind prevăzute şi de art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011.
Din analiza practicalei de la termenul din 23 noiembrie 2023 şi a considerentelor deciziei recurate, Înalta Curte constată că ipoteza retinută de instanţa de recurs, incidenta dispoziţiilor art. 463 din C. proc. civ. care reglementează achiesarea la hotărâre este aplicabilă doar în ceea ce îl priveşte reclamantului N..
Pe de altă parte, din înscrisurile depuse de către recurentul-reclamant Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, prin cererea depusă prin email, la data de 26 aprilie 2023 – pentru clarificarea actului procedural de dispoziţie al recurentului-reclamant N., a precizat că cererea de renunţare la judecata recursului este formulată doar de reclamantul N., unul dintre membrii de sindicat.
Or, instanţa de recurs, într-o greşită interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 406 şi art. 463 din C. proc. civ. a prezumat că toţi membrii de sindicat au renunţat la judecata recursului promovat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, fără a observa că recurentul Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca în numele celor 19 membri ai săi (conform tabelului anexat la cerere dosar recurs) nu au formulat cerere de renunţare la judecata recursului,
De asemenea, Înalta Curte constată că, în ceea ce îl priveşte pe reclamantul Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca în numele tuturor membrilor de sindicat, poziţia exprimată este clară doar pentru situaţia în care recurentul reclamant N. renunţă la judecată.
Neprocedând în acest mod, i s-a produs recurentului o vătămare procesuală esenţială, care nu a mai permis cercetarea pe fond a motivelor de recurs şi a apărărilor formulate prin întâmpinare, într-o cauză a cărei complexitate este dată de obiectul său şi de miza sa, ceea ce echivalează cu împiedicarea dreptului părţii de acces la calea de atac a recursului împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, măsură ce nu este necesară în cauză şi nu păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul vizat, mijloacele utilizate şi interesul de a-şi vedea protejat dreptul pretins.
În acest context, Înalta Curte constată că instanţa de recurs a încălcat regulile de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii, astfel că, în speţă, sunt întrunite condiţiile cazului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 497 coroborat cu dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., urmează să admită recursul reclamantului, să caseze în parte decizia Curţii de Apel Bucureşti, cu trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă, pentru rejudecare, urmând a se menţine soluţia cu privire la renunţarea reclamantului N. la judecata recursului.
Sursa informației: www.scj.ro.
