Programul naţional integrat pentru protecţia victimelor violenţei domestice şi Metodologia-cadru privind organizarea şi funcţionarea reţelei naţionale inovative integrate de locuinţe protejate destinate victimelor violenţei domestice – prezentare generală

Actul publicat în Monitorul Oficial Sumar
 

H.G. nr. 559/2021 privind aprobarea Programului naţional integrat pentru protecţia victimelor violenţei domestice şi a Metodologiei-cadru privind organizarea şi funcţionarea reţelei naţionale inovative integrate de locuinţe protejate destinate victimelor violenţei domestice

 (M. Of. nr. 542 din 25 mai 2021)

Se aprobă Programul naţional integrat pentru protecţia victimelor violenţei domestice, precum şi Metodologia-cadru privind organizarea şi funcţionarea reţelei naţionale inovative integrate de locuinţe protejate destinate victimelor violenţei domestice, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

În M. Of. nr. 542 din 25 mai 2021 s-a publicat H.G. nr. 559/2021 privind aprobarea Programului naţional integrat pentru protecţia victimelor violenţei domestice şi a Metodologiei-cadru privind organizarea şi funcţionarea reţelei naţionale inovative integrate de locuinţe protejate destinate victimelor violenţei domestice.

Vă prezentăm, în cele ce urmează, dispozițiile regăsite în respectiva hotărâre.

 

Programul național integrat pentru protecţia victimelor violenţei domestice:

Structura

SECŢIUNEA 1: Rolul Programului naţional integrat pentru protecţia victimelor violenţei domestice

SECŢIUNEA 2: Mecanismul de coordonare

SECŢIUNEA 3: Implementarea PNIPVVD

 

Dispoziții relevante

Art. 1: (1) Programul naţional integrat pentru protecţia victimelor violenţei domestice, denumit în continuare PNIPVVD, reglementează asigurarea protecţiei şi a măsurilor de sprijin în vederea integrării/reintegrării socioprofesionale pentru victimele violenţei domestice care se află în situaţie de risc ca urmare a unor fapte de violenţă domestică care au fost înregistrate în mod repetat, deşi au beneficiat anterior de aplicarea unor diferite măsuri de protecţie prevăzute de lege.

(2) Obiectul PNIPVVD îl constituie stabilirea cadrului instituţional şi procedural de coordonare necesar pentru realizarea măsurilor integrate de protecţie şi de sprijin în vederea integrării/reintegrării socioprofesionale a victimelor violenţei domestice şi asigurării transferului acestora către o viaţă independentă, prin intermediul reţelei naţionale inovative integrate de locuinţe protejate destinate victimelor violenţei domestice şi conectarea la alte servicii complementare de sprijin existente, potrivit nevoilor specifice ale victimelor.”t

 

Art. 2: În sensul prezentei hotărâri, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

a) acordul de dublă confidenţialitate – actul juridic încheiat între autorităţile administraţiei publice locale care au calitatea de furnizori publici de servicii sociale sau, după caz, furnizorii privaţi de servicii sociale şi victima violenţei domestice care are calitatea de beneficiar al PNIPVVD, privind condiţiile care trebuie respectate de către cele două părţi în legătură cu utilizarea datelor personale, utilizarea datelor privind adresa locuinţei protejate şi a celorlalte servicii sociale, organizarea şi funcţionarea serviciilor sociale, menţinerea caracterului confidenţial faţă de terţi privind toate măsurile de sprijin adecvate de care victima beneficiază, drepturile şi obligaţiile acesteia, precum şi situaţiile în care furnizarea serviciilor sociale încetează;

b) autorităţi ale administraţiei publice centrale – Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale/Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Ministerul Afacerilor Interne/Inspectoratul General al Poliţiei Române, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Justiţiei;

c) autorităţi ale administraţiei publice locale – consilii judeţene/consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, prin direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţie a drepturilor copilului, şi consiliile locale ale municipiilor, oraşelor, comunelor, prin direcţiile de asistenţă socială de la nivelul municipiilor şi oraşelor sau, după caz, prin serviciile publice de asistenţă socială de la nivelul celorlalte unităţi administrativ-teritoriale, organizate potrivit legii;

d) condiţiile de risc şi vulnerabilitate – totalitatea elementelor specifice unei situaţii de violenţă domestică stabilite prin prezenta hotărâre şi care stau la baza evaluării cazului respectiv în vederea furnizării măsurilor de protecţie şi de sprijin necesare şi adecvate pentru victimele violenţei domestice în cadrul PNIPVVD;

e) locuinţa protejată destinată victimelor violenţei domestice – serviciul social cu cazare pe durată determinată de timp de până la 1 an calendaristic, cu posibilitate de prelungire în situaţii motivate, care asigură servicii integrate pentru victimele beneficiare ale PNIPVVD în vederea depăşirii situaţiei de risc şi vulnerabilitate şi în scopul facilitării integrării/reintegrării socioprofesionale pentru victimele violenţei domestice şi asigurării transferului la o viaţă independentă;

f) organizaţii neguvernamentale – totalitatea asociaţiilor şi fundaţiilor care sunt constituite şi funcţionează potrivit legii şi care desfăşoară activităţi specifice în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice, violenţei împotriva femeilor şi promovării egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi;

g) programul naţional integrat pentru protecţia victimelor violenţei domestice – totalitatea măsurilor de evaluare, orientare şi de furnizare a măsurilor integrate de protecţie şi sprijin pentru victimele violenţei domestice, acordate în parteneriat, potrivit legii, de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale cu responsabilităţi în domeniu sau, după caz, de către furnizorii privaţi de servicii sociale, în scopul asigurării protecţiei vieţii, sănătăţii, integrităţii fizice şi psihice şi a măsurilor de sprijin în vederea integrării/reintegrării socioprofesionale a victimelor violenţei domestice şi asigurării transferului acestora către o viaţă independentă, în condiţiile prevăzute de prezenta hotărâre;

h) reţeaua naţională inovativă integrată de locuinţe protejate – totalitatea locuinţelor protejate, servicii sociale destinate victimelor violenţei domestice, organizate la nivel local/judeţean de către furnizorii publici de servicii sociale, prin grija autorităţilor administraţiei locale cu responsabilităţi în domeniu, sau, după caz, de către furnizorii privaţi de servicii sociale;

i) serviciile complementare – serviciile de sprijin care funcţionează la nivel judeţean şi care asigură furnizarea de servicii specializate în complementaritate cu locuinţele protejate, din perspectiva nevoilor specifice victimelor violenţei domestice, prin intermediul grupurilor de suport şi/sau cabinetelor de orientare vocaţională sau, după caz, serviciilor publice de ocupare sau al oricăror alte tipuri de servicii specifice existente la nivel local/judeţean;

j) situaţia de risc – situaţia în care se află victima violenţei domestice, aşa cum aceasta este definită în sensul prevăzut la lit. d), ale cărei viaţă, sănătate, integritate fizică şi/sau psihică sunt ameninţate ca urmare a unor fapte de violenţă domestică repetate, deşi a beneficiat anterior de aplicarea unor diferite măsuri de protecţie prevăzute de lege şi care se află în situaţie de dependenţă economică faţă de agresor sau în imposibilitatea de a se întreţine;

k) victima violenţei domestice beneficiară a PNIPVVD – persoana fizică, cetăţean român, precum şi persoana fizică, cetăţean al unui alt stat, aflată pe teritoriul României, care este supusă uneia sau mai multor forme de violenţă prevăzute la art. 4 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată, inclusiv copiii victime sau martori la aceste forme de violenţă, numai împreună cu victima adultă, şi care întruneşte condiţiile de risc şi vulnerabilitate necesare pentru a beneficia de măsurile de protecţie şi de sprijin din cadrul PNIPVVD.

 

Art. 4: (1) În sprijinul implementării PNIPVVD şi coordonării reţelei naţionale inovative integrate de locuinţe protejate destinate victimelor violenţei domestice se constituie Comitetul naţional de coordonare, sprijin şi monitorizare, care are în componenţă reprezentanţi ai următoarelor instituţii:

a) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale/Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi;

b) Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii;

c) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

d) Ministerul Afacerilor Interne/Inspectoratul General al Poliţiei Române;

e) Ministerul Sănătăţii;

f) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei;

g) Ministerul Educaţiei;

h) Ministerul Justiţiei;

i) Colegiul Psihologilor din România;

j) Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România;

k) reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale şi patronale;

l) structuri asociative ale administraţiei publice locale, definite potrivit art. 86 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;

m) reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale.

(2) Secretarul de stat al Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi îndeplineşte rolul de preşedinte al Comitetului naţional de coordonare, sprijin şi monitorizare.

(3) În scopul constituirii Comitetului naţional de coordonare, sprijin şi monitorizare, instituţiile, structurile asociative şi organizaţiile prevăzute la alin. (1) vor desemna un membru titular şi un membru supleant.

(4) Componenţa nominală şi regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetului naţional de coordonare, sprijin şi monitorizare se aprobă prin decizie a secretarului de stat al ANES.

(5) Comitetul naţional de coordonare, sprijin şi monitorizare se întruneşte semestrial sau, după caz, ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui.

(6) Preşedinţii şi vicepreşedinţii comisiilor judeţene pentru egalitate de şanse (COJES) asigură sprijin şi asistenţă Comitetului naţional de coordonare, sprijin şi monitorizare, ori de câte ori este necesar, la solicitarea preşedintelui acestuia.

(7) La lucrările Comitetului naţional de coordonare, sprijin şi monitorizare pot participa, la invitaţia preşedintelui, reprezentanţi ai autorităţilor sau instituţiilor publice, altele decât cele prevăzute la alin. (1), cu experienţă relevantă în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice şi respectării drepturilor omului, experţi în domeniile de competenţă ale ANES cu recunoaştere la nivel naţional şi internaţional, precum şi specialişti din mediul academic.

 

Metodologia-cadru privind organizarea şi funcţionarea reţelei naţionale inovative integrate de locuinţe protejate destinate victimelor violenţei domestice:

Dispoziții relevante

Art. 1: Reţeaua naţională inovativă integrată de locuinţe protejate destinate victimelor violenţei domestice, denumită în continuare RNLPVVD, este constituită din totalitatea locuinţelor protejate destinate victimelor violenţei domestice existente la nivel naţional, care sunt create la nivel local/judeţean de către autorităţile administraţiei publice locale, după caz, prin serviciile publice de asistenţă socială/direcţiile de asistenţă socială/direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau de către furnizorii privaţi de servicii sociale.

 

Art. 2: RNLPVVD asigură suportul necesar pentru implementarea PNIPVVD şi funcţionează pe baza următoarelor principii generale:

a) centrarea măsurilor integrate pe nevoile victimei violenţei domestice, potrivit căreia toate măsurile de sprijin, protecţie şi furnizare a serviciilor sociale se adresează victimelor violenţei domestice aflate în situaţii de risc şi vulnerabilitate şi se acordă în funcţie de nevoile particularizate ale acestora;

b) respectarea dreptului la autodeterminare şi la demnitate umană, potrivit căreia fiecare victimă a violenţei domestice are dreptul de a face propriile alegeri şi îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii şi a potenţialului său de dezvoltare în mediul familial şi în societate, îi sunt respectate statutul individual, civil şi social şi dreptul la intimitate şi protecţie împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, social sau economic;

c) abordarea integrată şi complementaritatea, potrivit cărora, pentru depăşirea situaţiei de risc şi vulnerabilitate a victimei violenţei domestice şi asigurarea transferului către o viaţă independentă, măsurile de sprijin de orice tip şi serviciile sociale furnizate trebuie corelate la nivel multidisciplinar şi furnizate în concordanţă cu nevoile victimei, adaptate situaţiei particulare de viaţă, cuprinzând, după caz, o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniile asistenţă socială, consiliere juridică, psihologie, sprijin educaţional, orientare vocaţională, formare profesională, integrare/reintegrare profesională, sănătate publică şi altele asemenea;

d) cooperarea şi parteneriatul, potrivit cărora autorităţile publice centrale şi locale, instituţiile publice şi private, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de lege, precum şi membrii comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea tuturor măsurilor de sprijin şi protecţie şi a serviciilor sociale necesare şi adecvate victimelor violenţei domestice aflate în situaţii de risc şi vulnerabilitate;

e) dubla confidenţialitate, potrivit căreia, pentru respectarea vieţii private şi a securităţii personale, victima violenţei domestice are dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra datelor personale şi informaţiilor referitoare la viaţa privată şi situaţia de risc şi vulnerabilitate în care se află, dar şi obligaţia corelativă a respectării confidenţialităţii cu privire la nedivulgarea, sub nicio formă, a adresei locuinţei protejate în care este găzduită atât ea, cât şi alte beneficiare sau a adreselor în care le sunt furnizate servicii complementare şi a informaţiilor despre măsurile de care beneficiază;

f) maximizarea efectelor măsurilor şi serviciilor sociale furnizate victimelor violenţei domestice, potrivit căreia toate serviciile sociale şi măsurile de sprijin au ca obiectiv final creşterea calităţii vieţii prin încurajarea ocupării, în scopul integrării/reintegrării sociale şi realizării transferului la o viaţă independentă;

g) accesibilitatea ca rezultat al procesului care presupune luarea în considerare încă din faza de proiectare, în toate politicile, programele, serviciile, produsele şi resursele din comunitate destinate persoanelor cu dizabilităţi, a aspectelor referitoare la cost, disponibilitate, adaptare şi proximitate, pentru a preîntâmpina crearea de noi bariere, precum şi identificarea şi eliminarea barierelor existente care limitează accesul persoanelor cu dizabilităţi la toate domeniile vieţii;

h) securitatea şi protecţia victimei, care garantează intervenţia, în limita cadrului legal, prin acţiuni care să asigure inclusiv protecţia fizică a victimei şi centrarea pe nevoile sale, precum şi implicarea activă a acesteia în toate deciziile ce o privesc;

i) prevenirea victimizării, care garantează înţelegerea situaţiei din perspectiva victimei şi a nevoilor sale, a hotărârilor pe care aceasta le ia cu privire la viaţa sa, ţinând seama de factorii care pot determina victimizarea femeii (de exemplu, frica, percepţia deformată despre ea, despre competenţele ei maritale sau parentale, convingeri eronate despre relaţii în cuplu, convingeri religioase eronate, speranţa că partenerul se va schimba, incapacitatea de a proiecta şi de a face o schimbare la ea şi altele asemenea);

j) parteneriatul public-privat, care recunoaşte importanţa implicării societăţii civile în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire şi combatere a violenţei domestice şi încurajarea administraţiei publice locale în ceea ce priveşte contractarea serviciilor sociale de asistenţă şi sprijin acordate de către organizaţii nonguvernamentale.

 

Art. 3: În vederea informării potenţialilor beneficiari privind modalitatea de accesare a unei locuinţe protejate din cadrul RNLPVVD, furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale realizează activităţi de informare şi promovare a serviciilor sociale în comunitate, prin următoarele mijloace:

a) colaborare şi dialog cu orice alte instituţii de profil, respectiv cu serviciile publice de asistenţă socială, direcţiile de asistenţă socială, agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, inspectoratele de poliţie judeţene, judecătorii, unităţi spitaliceşti, parohii, care pot intra în contact cu potenţiale victime;

b) colaborare cu asistenţii sociali din cadrul spitalelor, cu medicii de familie, alte unităţi medicale de la nivelul judeţului, de exemplu, servicii judeţene de medicină legală şi altele asemenea;

c) colaborare cu organizaţii neguvernamentale active în domeniu care intră în contact cu potenţiale victime;

d) colaborare cu serviciile sociale/de asistenţă socială aparţinând cultelor religioase recunoscute în România;

e) cooperare cu serviciile publice de asistenţă comunitară;

f) colaborare cu sindicatele şi patronatele din cadrul operatorilor economici de capacitate mică, medie şi mare din judeţ, prin intermediul cărora se pot face informări şi se pot distribui materiale informative despre serviciile sociale oferite prin intermediul RNLPVVD;

g) colaborare permanentă cu inspectoratele de poliţie judeţene (IPJ) şi cu posturile locale de poliţie;

h) parteneriatul cu echipele mobile locale;

i) demararea unor activităţi de promovare şi publicitate prin elaborarea de comunicate, distribuirea de flyere şi/sau pliante, promovarea în cadrul emisiunilor radio-tv la posturi locale/naţionale şi altele asemenea, pe pagini web, pagini ale unor reţele de socializare, pe site-ul instituţiei, precum şi ale site-urilor instituţiilor partenere;

j) organizarea de întâlniri, vizite în teren, întâlniri cu beneficiarii, seminare/informări;

k) promovarea informaţiilor privind serviciile create, în mass-media şi prin postarea pe pagina de socializare şi pe site a unor informaţii şi recomandări privind orientarea potenţialelor victime către accesul acestora în locuinţele protejate şi serviciile complementare.