Predare suspendată temporar din motive umanitare serioase care ar pune în mod evident în pericol viaţa sau sănătatea persoanei căutate (L. nr. 302/2004)

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 695/2020

L. nr. 302/2004: art. 104 alin. (9) şi (10), art. 112, art. 113 alin. (2)

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că, prin Sentinţa penală nr. 162 din 1 octombrie 2020 a Curţii de Apel Cluj, s-a admis cererea formulată de autorităţile judiciare din Germania cu privire la executarea mandatului european de arestare nr. 6 Gs/225/19 emis de către autorităţile din Germania, în data de 7 septembrie 2020, faţă de persoana solicitată A. şi s-a dispus predarea persoanei solicitate către acestea, fiind menţinută măsura arestării provizorii în vederea predării, măsura fiind luată prin Încheierea penală nr. 14/HI din 20 septembrie 2020 pe o durată de 30 zile, începând cu data 1 octombrie 2020 şi până la data de 30 octombrie 2020. De asemenea, se reţine că persoana solicitată a consimţit la predare.

Potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (4) din Decizia-Cadru nr. 584/2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre (2002/584/JAI): în mod excepţional, predarea poate fi suspendată temporar din motive umanitare serioase, cum ar fi existenţa unor motive valabile pentru a crede că aceasta ar pune în mod evident în pericol viaţa sau sănătatea persoanei căutate. Executarea mandatului european de arestare are loc de îndată ce aceste motive au încetat să existe. Autoritatea judiciară de executare informează de îndată autoritatea judiciară emitentă despre acest aspect şi convine cu aceasta asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de 10 zile de la noua dată astfel convenită.

Potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, Înalta Curte reţine că „dacă din motive independente de voinţa autorităţilor române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratul General al Poliţiei Române şi autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită”.

În prezenta cauză, se constată că predarea persoanei solicitate C. nu s-a putut realiza din motive obiective, independente de voinţa autorităţilor române sau ale statului emitent, fiind de notorietate existenţa pandemiei de gripă şi faptul că, pentru limitarea răspândirii virusului Covid-19, atât România, cât şi Germania au recurs la măsuri restrictive în ce priveşte circulaţia persoanelor, faţă de evoluţia situaţiei epidemiologice internaţionale determinată de răspândirea coronavirusului Sars-Cov2.

Prin raportare la dispoziţiile legale anterior menţionate şi faţă de împrejurarea că predarea persoanei solicitate nu a putut fi realizată în intervalul de timp, nefiind depăşit termenul prevăzut de dispoziţiile legale, Înalta Curte apreciază că se impune menţinerea măsurii arestării a persoanei solicitate A., în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile.

În acest sens, este de remarcat şi împrejurarea că, potrivit art. 113 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, în cazul în care sunt depăşite termenele maxime pentru predare, fără ca persoana în cauză să fie primită de către statul emitent, se va proceda la punerea în libertate a persoanei urmărite, fără ca acest fapt să constituie un motiv de refuz al executării unui viitor mandat european de arestare, bazat pe aceleaşi fapte. Or, în cauză, acest termen maxim nu a fost depăşit, măsura arestării preventive fiind luată la data de 20 septembrie 2020 şi ulterior menţinută de la data de 1 octombrie 2020 până la data de 30 octombrie 2020.

Pe de altă parte, şi dreptul Uniunii Europene statuează posibilitatea stabilirii unei noi date de predare între statele implicate în procedura executării mandatului european de arestare, atunci când predarea la data convenită nu s-a realizat, situaţia fiind reglementată de prevederile art. 23 din Decizia-Cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene. Totodată, se reţine că în acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, elocventă fiind hotărârea pronunţată în cauza C-640/15, Tomas Vilkas împotriva Lituaniei.

Articolul 15 alin. (1) şi art. 23 din Decizia-cadru 2002/584, astfel cum a fost modificată prin Decizia-cadru 2009/299, trebuie interpretate în sensul că, aceleaşi autorităţi rămân ţinute să convină asupra unei noi date a predării în cazul expirării termenelor stabilite la articolul 23 menţionat. Potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (4) din Decizia-Cadru nr. 584/2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre (2002/584/JAI): în mod excepţional, predarea poate fi suspendată temporar din motive umanitare serioase, cum ar fi existenţa unor motive valabile pentru a crede că aceasta ar pune în mod evident în pericol viaţa sau sănătatea persoanei căutate. Executarea mandatului european de arestare are loc de îndată ce aceste motive au încetat să existe. Autoritatea judiciară de executare informează de îndată autoritatea judiciară emitentă despre acest aspect şi convine cu aceasta asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de 10 zile de la noua dată astfel convenită.

Dispoziţiile art. 23 din Decizia Cadru nr. 2002/584/JAI cu denumirea „termenul pentru predarea persoanei”, transpuse în legea română în dispoziţiile art. 113 din Legea nr. 302/2004 rep, au fost interpretate în jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie în cauza C-640/15, hotărârea din 25 ianuarie 2017, cauza Vilkas. În această hotărâre s-a reţinut că o interpretare a articolului 15 alin. (1) şi a art. 23 din Decizia-cadru potrivit căreia autoritatea judiciară de executare nu ar mai trebui să procedeze la predarea persoanei căutate şi nici să convină, în acest scop asupra unei noi date a predării cu autoritatea judiciară emitentă după expirarea termenelor menţionate la articolul 23, ar fi de natură să aducă atingere obiectivului de accelerare şi de simplificare a cooperării judiciare urmărit de decizia cadru, această interpretare fiind printre altele susceptibilă să oblige statul membru emitent să emită un al doilea mandat european de arestare pentru a permite desfăşurarea unei noi proceduri de predare în termenele prevăzute de Decizia-cadru (paragraf 71) şi de asemenea că „simpla expirare a termenelor stabilite la art. 23 nu poate exonera statul membru de executare de obligaţia de a continua procedura de executare a unui mandat european de arestare şi de a proceda la predarea persoanei căutate, autorităţile în cauză trebuind să convină, în acest scop, asupra unei noi date a predării” (parag. 72).

Înalta Curte observă că motivele invocate pentru care nu s-a realizat predarea au caracter obiectiv, au la bază o situaţie pandemică care afectează întreaga lume, sunt justificate de măsurile impuse de state pentru a înlătura sau micşora riscul de răspândire a epidemiei de COVID-19 şi de asigurare a securităţii persoanelor care sunt implicate în procedura de predare.

În raport de această concluzie devin aplicabile dispoziţiile art. 104 alin. (9) şi (10) din Legea nr. 302/2004, republicată, potrivit cu care (9) instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menţinerea arestării în vederea predării. În acest sens, instanţa se pronunţă prin încheiere motivată, ţinând seama de termenele prevăzute la art. 112 şi (10) în toate cazurile, măsura arestării în vederea predării poate fi luată numai după ascultarea persoanei solicitate în prezenţa apărătorului. Durata iniţială a arestării nu poate depăşi 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăşi în niciun caz 180 de zile.

În actuala procedură, faţă de persoana condamnată A. s-a emis mandatul european de arestare nr. 6 Gs/225/19 emis de către Amtsgericht Villingen – Schwenningen, Germania, în data de 7 septembrie 2020, în vederea predării, astfel că, în contextul anterior descris, Înalta Curte apreciază că se impune menţinerea arestării persoanei condamnate în vederea predării către autorităţile germane.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Aşadar, cu referire la oportunitatea menţinerii măsurii arestării în vederea predării, Înalta Curte are în vedere dispoziţiile legale anterior enunţate, măsura arestării în vederea asigurării prezentării persoanei solicitate în faţa autorităţilor germane corespunde tuturor exigenţelor impuse de dispoziţiile legale, fiind singura aptă a asigura atingerea scopului derulării în bune condiţii a procedurii speciale reglementată de Legea nr. 302/2004.

În consecinţă, Înalta Curtea apreciază că se impune menţinerea măsurii arestării în vederea predării, aceasta fiind necesară şi proporţională scopului urmărit, în vederea bunei desfăşurări a procedurii de punere în executare a mandatului european de arestare şi pentru a împiedica sustragerea persoanei solicitate de la această procedură.

Prin urmare, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, motivele invocate fiind independente de voinţa autorităţilor române sau germane, fiind generate de incidenţa crizei privind infecţia cu COVID 19, în raport cu dispoziţiile legale ce reglementează această procedură specială, se constată că este întemeiată contestaţia declarată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj-Napoca şi se impune menţinerea măsurii arestării în vederea predării a persoanei solicitate A., pentru o perioadă de 30 de zile.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va admite contestaţia declarată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj-Napoca împotriva Încheierii penale nr. 179/2020 din data de 27 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală, în dosarul nr. x/2020, privind pe persoana solicitată A..

Va desfiinţa încheierea atacată şi rejudecând va admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi va menţine măsura arestării în vederea predării a persoanei solicitate A., pe o perioadă de 30 de zile.

Cheltuielile ocazionate cu soluţionarea contestaţiei formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj-Napoca vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru persoana solicitată A., în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Sursa informației: www.scj.ro.