O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate – modificări (O.U.G. nr. 49/2020)

Actul modificat

Actul modificator Sumar
O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate

(M. Of. nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005)

 

O.U.G. nr. 49/2020 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, precum şi pentru reglementarea unor măsuri de protecţie socială

(M. Of. nr. 319 din data de 16 aprilie 2020)

 

– modifică: art. 20 alin. (1), art. 27^1 alin. (2), art. 28, art. 29;

– introduce: art. 13 alin. (4), art. 20^1, art. 40 alin. (1^1).

 

În M. Of. nr. 319 din 16 aprilie 2020 a fost publicată O.U.G. nr. 49/2020 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, precum şi pentru reglementarea unor măsuri de protecţie socială.

Astfel, respectivul act normativ aduce unele modificări O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, pe care le vom prezenta în continuare.

 

Art. 20 alin. (1) din O.U.G. nr. 158/2005 (modificat prin O.U.G. nr. 49/2020)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 20 alin. (1) se prezenta sub următoarea formă:

„Art. 20 – (1) Concediul şi indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcţia de sănătate publică.”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 20 alin. (1) se modifică și va avea următorul conținut de interes:

Art. 20 – (1) Concediul şi indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilită prin documentul eliberat de direcţia de sănătate publică.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

 

 

Art. 27^1 alin. (2) din O.U.G. nr. 158/2005 (modificat prin O.U.G. nr. 49/2020)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 27^1 alin. (2) conținea următoarele reglementări:

„(2) Certificatul de concediu medical se eliberează de medicul curant din România, pe baza actelor doveditoare traduse şi autentificate, în condiţiile şi până la duratele maxime prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, dar nu mai târziu de 15 zile de la data revenirii în ţară a persoanelor prevăzute la alin. (1).”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 27^1 alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

(2) Certificatele de concediu medical se eliberează de către casa de asigurări de sănătate la care angajatorul persoanei asigurate depune declaraţia prevăzută la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sau de către cea cu care aceasta are încheiat contractul de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, după caz, pe baza actelor doveditoare traduse şi autentificate, în condiţiile şi până la duratele maxime prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, dar nu mai târziu de 15 zile de la data revenirii în ţară a persoanelor prevăzute la alin. (1).

 

 

Art. 28 din O.U.G. nr. 158/2005 (modificat prin O.U.G. nr. 49/2020)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 28 prevedea următoarele reglementări:

„(1) Indemnizaţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul curant şi a certificatului pentru persoanele cu handicap, emis în condiţiile legii, după caz.

(2) Indemnizaţiile prevăzute la art. 26 alin. (1^1) se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul specialist.”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 28 se modifică și va avea următoarea structură:

Art. 28 – (1) Indemnizaţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul curant sau, după caz, de casa de asigurări de sănătate prevăzută la art. 271 alin. (2) şi a certificatului pentru persoanele cu handicap, emis în condiţiile legii, după caz.

(2) Indemnizaţiile prevăzute la art. 26 alin. (1^1) se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul specialist sau, după caz, de casa de asigurări de sănătate prevăzută la art. 271 alin. (2).

 

 

Art. 29 din O.U.G. nr. 158/2005 (modificat prin O.U.G. nr. 49/2020)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 29 se prezenta sub următoarea formă:

„(1) Durata de acordare a indemnizaţiei prevăzute la art. 26 alin. (1) este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu excepţia situaţiilor în care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, este imobilizat în sisteme de imobilizare specifice aparatului locomotor sau este supus unor intervenţii chirurgicale; durata concediului medical în aceste cazuri va fi stabilită de medicul specialist, iar după depăşirea termenului de 90 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.

(2) Durata de acordare a indemnizaţiei prevăzute la art. 26 alin. (1^1) va fi cea corespunzătoare numărului de zile calendaristice aferente duratei concediului medical stabilită de medicul specialist, iar după depăşirea termenului de 90 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 29 se modifică și va avea următorul conținut:

Art. 29 – (1) Durata de acordare a indemnizaţiei prevăzute la art. 26 alin. (1) este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu excepţia situaţiilor în care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, este imobilizat în sisteme de imobilizare specifice aparatului locomotor sau este supus unor intervenţii chirurgicale. În aceste cazuri, durata concediului medical este stabilită de către medicul specialist în funcţie de evoluţia bolii.

(2) Durata de acordare a indemnizaţiei prevăzute la art. 26 alin. (1^1) este corespunzătoare numărului de zile calendaristice aferente duratei concediului medical stabilite de medicul specialist.

 

 

Art. 13 alin. (4) din O.U.G. nr. 158/2005 (introdus prin O.U.G. nr. 49/2020)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 13, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

(4) În cazul persoanelor prevăzute la art. 1, modul şi durata de acordare a concediilor şi a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă determinată de infecţia cu COVID-19, în condiţiile de la alin. (1), sunt prevăzute în normele de aplicare aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

 

 

Art. 20^1 din O.U.G. nr. 158/2005 (introdus prin O.U.G. nr. 49/2020)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după art. 20 se introduce un nou articol, art. 20^1, cu următorul cuprins:

Art. 20^1 – (1) În perioada situaţiei de urgenţă instituite în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele prevăzute la art. 1, cărora li se interzice continuarea activităţii şi pentru care a fost instituită măsura de carantină ca urmare a unei suspiciuni de infectare cu COVID-19, beneficiază de concedii şi indemnizaţii pentru carantină, indiferent de locul în care aceasta se instituie respectiv instituţionalizată, la o locaţie declarată de către persoana carantinată sau prin izolare, care se acordă pentru perioada şi pe baza documentelor prevăzute prin ordin al ministrului sănătăţii, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice.

(2) Pentru persoanele aflate în situaţiile prevăzute la alin. (1), certificatele de concediu medical se eliberează de către medicii de familie după ultima zi a perioadei de carantină, dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data încetării perioadei stării de urgenţă instituite potrivit alin. (1).

(3) Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) reprezintă 75% din baza de calcul stabilită conform art. 10.

 

 

Art. 40 alin. (1^1) din O.U.G. nr. 158/2005 (introdus prin O.U.G. nr. 49/2020)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 40, după alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:

(1^1) Indemnizaţiile aferente certificatelor de concediu medical acordate în perioada stării de urgenţă instituite în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi solicitate pe baza actelor justificative de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2), art. 32 alin. (1), precum şi de plătitorii prevăzuţi la art. 36 alin. (3) lit. a) şi b), în termen de 180 de zile de la data încetării perioadei stării de urgenţă.