Normele metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate – modificări (OPCNAS nr. 388/2021)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, pct. 1.2 se modifică și va avea următorul conținut:

„1.2. Structurile implicate în asigurarea activităţii de audit public intern în cadrul CNAS şi CAS

1.2.1. La nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate, auditul public intern este organizat în baza art. 304 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi se realizează de către Direcţia audit public intern (DAPI) a CNAS, ca structură centrală distinctă, specializată, unică.

1.2.2. DAPI îşi exercită atribuţiile în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, ale Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2013, şi ale Normelor metodologice specifice privind exercitarea auditului public intern, aprobate prin ordin al preşedintelui CNAS.

1.2.3. Directorul DAPI este responsabil pentru conducerea, organizarea, coordonarea şi desfăşurarea activităţilor de audit public intern.

1.2.4. La nivelul CNAS se organizează Comitetul de audit intern (denumit în continuare CAI), în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 554/2014 pentru aprobarea Normelor privind înfiinţarea comitetelor de audit intern.

1.2.5. Secretariatul tehnic este asigurat de DAPI, iar desemnarea persoanei care asigură secretariatul tehnic şi a înlocuitorului acesteia se face prin decizie a directorului DAPI”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, pct. 1.3 se modifică și va avea următorul conținut:

„1.3. Organizarea Direcţiei audit public intern

1.3.1. La nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate, auditul public intern este organizat şi se exercită distinct de celelalte activităţi din cadrul entităţii, prin intermediul Direcţiei audit public intern (DAPI).

1.3.2. Auditul public intern reprezintă activitatea funcţional-independentă şi obiectivă, de asigurare şi consiliere, concepută să adauge valoare şi să îmbunătăţească activităţile desfăşurate în cadrul CNAS şi CAS.

1.3.3. Auditul public intern ajută CNAS şi CAS să îşi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică, evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea managementului riscului, controlului şi proceselor de guvernanţă.

1.3.4. Obiectivul general al auditului public intern la nivelul CNAS şi CAS îl reprezintă îmbunătăţirea managementului acestora şi poate fi atins, în principal, prin:

a) activitatea de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante, efectuate în scopul de a furniza CNAS şi CAS o evaluare independentă a proceselor de management al riscurilor, de control şi de guvernanţă;

b) activitatea de consiliere menită să adauge valoare şi să îmbunătăţească procesele guvernanţei în CNAS şi CAS, fără ca auditorul să îşi asume responsabilităţi manageriale;

c) misiuni ad-hoc, în mod excepţional, pe baza aprobării preşedintelui CNAS;

d) misiuni de urmărire a implementării recomandărilor şi a progreselor înregistrate şi raportate de entitatea/structura auditată.

1.3.5. Sfera auditului public intern cuprinde toate activităţile desfăşurate în cadrul CNAS şi CAS conform atribuţiilor acestora pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, inclusiv evaluarea sistemului de control intern managerial.

1.3.6. DAPI este dimensionat pe baza volumului de activitate şi a mărimii riscurilor asociate, astfel încât să asigure auditarea tuturor activităţilor cuprinse în sfera auditului public intern, la nivelul CNAS şi CAS, conform prevederilor legale.

1.3.7. Necesarul de posturi se fundamentează şi se propune spre aprobare, cu respectarea actelor normative specifice, preşedintelui CNAS, de către directorul DAPI, după parcurgerea următoarelor etape:

a) identificarea tuturor activităţilor desfăşurate atât în cadrul CNAS, cât şi în cadrul CAS;

b) identificarea riscurilor asociate activităţilor desfăşurate de entităţile prevăzute la lit. a);

c) identificarea formelor de control intern ataşate fiecărei activităţi;

d) stabilirea riscurilor reziduale ca urmare a exercitării formelor de control;

e) stabilirea fondului de timp necesar efectuării misiunilor de audit public intern, prin luarea în considerare a următorilor factori: bugetul alocat CNAS, respectiv CAS, numărul instituţiilor subordonate, complexitatea şi importanţa activităţilor, numărul angajaţilor, respectarea periodicităţii în auditare, activităţile care prezintă riscuri mari/medii”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, după pct. 1.3, se introduc două noi puncte, pct. 1.3^1-1.3^2 cu următorul conținut:

„1.3^1. Organizarea Comitetului de audit intern

1.3^1.1. La nivelul CNAS se organizează Comitetul de audit intern (denumit în continuare CAI), în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 554/2014 pentru aprobarea Normelor privind înfiinţarea comitetelor de audit intern.

1.3^1.2. Numărul membrilor comitetului de audit intern este de 5 şi este stabilit prin ordin al preşedintelui CNAS.

1.3^1.3. Membrii Comitetului de audit intern la nivelul CNAS sunt numiţi prin ordin de preşedintele CNAS, cu respectarea componenţei prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare.

1.3^1.4. Mandatul membrilor Comitetului de audit intern al CNAS este de 3 ani de la data numirii şi se poate reînnoi o singură dată.

1.3^1.5. CAI are următoarea componenţă:

a) auditori interni cu experienţă de minimum 5 ani – 2 persoane;

b) specialişti cu vechime de minimum 5 ani care activează în domeniul specific de activitate al CNAS sau în domeniile-suport: financiar-contabilitate, resurse umane, juridic, sisteme informatice – 2 persoane;

c) directorul DAPI.

1.3^1.6. Auditorii interni nominalizaţi la subpunctul 1.31.5 lit. a) îşi desfăşoară activitatea în alte instituţii publice care nu sunt subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea CNAS şi care îndeplinesc condiţiile pentru constituirea comitetelor de audit intern.

1.3^1.7. Specialiştii nominalizaţi la subpunctul 1.31.5 lit. b) îşi desfăşoară activitatea în cadrul CNAS şi nu ocupă funcţii de conducere.

1.3^1.8. Echilibrul decizional în cadrul comitetului de audit intern se asigură prin cooptarea în număr egal a persoanelor nominalizate la subpunctul 1.31.5 lit. a) şi b).

1.3^1.9. CAI este condus de un preşedinte, ales cu majoritate simplă de voturi dintre membrii comitetului, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată; directorul DAPI nu poate îndeplini funcţia de preşedinte.

1.3^1.10. Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAI este elaborat şi aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate simplă din voturi, potrivit art. 12 alin. (2) din Normele privind înfiinţarea comitetelor de audit intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 554/2014.

1.3^1.11. Membrii CAI primesc o indemnizaţie de şedinţă stabilită în aceleaşi condiţii ca şi indemnizaţia de şedinţă a membrilor Comitetului pentru audit public intern (CAPI). Indemnizaţia se suportă din bugetul CNAS.

1.3^1.12. CAI se întruneşte de două ori pe an, în şedinţe ordinare, sau ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare, numai pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la art. 10 lit. b), d) şi f) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare.

1.3^1.13. La cererea preşedintelui CNAS, preşedintele CAI va participa la şedinţele managementului la vârf, pentru a exprima opinia comitetului cu privire la problemele supuse dezbaterii.

1.3^1.14. Metodologia de selecţie a membrilor CAI este elaborată de DAPI şi propusă spre aprobare preşedintelui CNAS.

1.3^1.15. Metodologia de selecţie a membrilor CAI cuprinde criteriile de selecţie a instituţiilor publice la care sunt transmise scrisori de intenţie în vederea nominalizării persoanelor propuse a face parte din CAI, criteriile de selecţie a structurilor din cadrul CNAS care vor transmite specialişti, criterii de selecţie a membrilor CAI, diverse modele de formulare (scrisori de intenţie) şi alte informaţii şi documente care vor fi detaliate în metodologie.

1.3^1.16. Şedinţele CAI se organizează potrivit regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.

1.3^2. Asigurarea Secretariatului tehnic

1.3^2.1. Secretariatul tehnic al comitetului de audit intern de la nivelul CNAS este asigurat de o persoană din cadrul DAPI, desemnată de directorul DAPI şi care are atribuţii prevăzute în acest sens în fişa postului”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, pct. 1.4 se modifică și va avea următorul conținut:

„1.4. Atribuţiile structurilor implicate în realizarea activităţii de audit public intern

1.4.1. Atribuţiile DAPI sunt următoarele:

a) elaborează/actualizează normele metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, avizate de Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern din Ministerul Finanţelor, denumită în continuare UCAAPI, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

b) elaborează/actualizează Carta auditului intern, cu avizul Comitetului de audit intern şi al UCAAPI;

c) elaborează proiectul Planului multianual de audit public intern şi, pe baza acestuia, proiectul Planului anual de audit public intern, pe care le supune aprobării preşedintelui CNAS, cu avizul CAI;

d) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale CNAS şi CAS sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;

e) efectuează auditul public intern asupra tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul CNAS şi CAS, cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public. Direcţia de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:

(i) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă;

(ii) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;

(iii) administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;

(iv) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;

(v) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;

(vi) alocarea creditelor bugetare;

(vii) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;

(viii) sistemul de luare a deciziilor;

(ix) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;

(x) sistemele informatice;

f) realizează în bune condiţii misiunile dispuse de UCAAPI şi cuprinse în planul anual de audit public intern şi le raportează în termenele fixate. Modalitatea de planificare, derulare, realizare şi raportare respectă în totalitate procedura stabilită de UCAAPI;

g) informează trimestrial, în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea trimestrului, UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către preşedintele CNAS;

h) raportează periodic către UCAAPI constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activitatea de audit public intern;

i) valorifică rezultatele activităţii de audit public intern şi raportează preşedintelui CNAS şi UCAAPI, prin raportul anual, cu avizul CAI, despre modul de realizare a obiectivelor DAPI;

j) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează preşedintelui CNAS şi structurii de control intern abilitate, în termen de 3 zile lucrătoare de la constatare;

k) supune analizei CAI, în vederea emiterii unei opinii, recomandările formulate de auditorii interni, inclusiv cele care nu au fost însuşite de preşedintele CNAS;

l) stabileşte criteriile de selectare a instituţiilor publice centrale, în vederea transmiterii scrisorilor de intenţie pentru desemnarea auditorilor interni în CAI;

m) elaborează şi transmite scrisorile de intenţie către instituţiile publice centrale, în vederea selectării auditorilor interni în CAI;

n) stabileşte criteriile de selectare a structurilor interne de specialitate în vederea transmiterii scrisorilor de intenţie pentru desemnarea specialiştilor în CAI;

o) elaborează şi transmite scrisorile de intenţie către structurile de specialitate din cadrul CNAS, pentru selectarea în CAI a specialiştilor în domeniu;

p) elaborează documentaţia prin care se fundamentează propunerile de persoane desemnate pentru CAI, pe baza analizei documentelor primite de la structurile/instituţiile la care s-au comunicat scrisori de intenţie;

q) asigură organizarea, păstrarea şi arhivarea proceselor- verbale ale şedinţelor CAI;

r) asigură secretariatul tehnic al CAI;

s) prelucrează informaţiile din Raportul de activitate al CAI şi le include în Raportul anual privind activitatea de audit public intern din cadrul CNAS şi CAS”.