Ministerul Justiției. Comunicat privind propunerea legislativă pentru completarea art. 226 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal

Ministerul Justiției (www.just.ro) a publicat un comunicat privind precizările referitoare la comentariile apărute în mass-media cu privire la propunerea legislativă pentru completarea art. 226 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Redăm, în continuare, precizările Ministerului Justiției, așa cum au fost publicate pe site-ul oficial:

1. În punctul său de vedere, care a fost preluat de către Guvern, Ministerul Justiției a susținut propunerea legislativă, cu formularea unor amendamente.– Acestea, departe de a conduce la ideea de „inoperabilitate” a textului de lege, au rol atât de clarificare a textului, pentru a se răspunde astfel cerințelor constituționale de previzibilitate a legii penale, cât și de adaptare a conținutului constitutiv al infracțiunii la necesitățile de incriminare.

2. Referitor la Introducerea sintagmei „în scop de răzbunare, umilire, intimidare sau hărțuire

– Circumstanțierea este necesară pentru a delimita faptele cu real pericol social de alte cazuri, cum ar fi distribuirile accidentale de fotografii din spații publice, fără intenție vătămătoare din partea autorului.

– Un proces firesc de legiferare în materie penală nu poate avea la bază principiul extinderii artificiale a sferei de incriminare pentru simplul motiv al dificultății de probare în practică a intenției vătămătoare în cazul faptei care prezintă pericol social.

– Există și alte infracțiuni pentru care legea prevede condiția intenției calificate prin scop (spre exemplu evaziunea fiscală[1] sau omorul calificat[2]), iar atitudinea subiectivă a făptuitorului va fi probată prin mijloacele puse la dispoziția organelor judiciare de către Codul de procedură penală, la fel ca pentru toate celelalte fapte penale (declaraţii ale suspectului sau ale inculpatului, declaraţii ale persoanei vătămate, declaraţii ale martorilor, înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă, precum și orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege).

– O sferă a incriminării prea largă poate genera dificultăți în aplicarea legii de către organele judiciare.

3. Referitor la propunerea de introducere a unei ipoteze de excludere a răspunderii penale, similară celei deja existente în cadrul art. 226 alin. (4) lit. d) – „d) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificaţie pentru viaţa comunităţii şi a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate

– Motivele excluderii de la răspunderea penală în cazul prevăzut de această literă pentru comiterea faptelor prevăzute la alin. (1) și (2) sunt valabile și în cazul faptei cuprinse în propunerea legislativă.

– Aceasta nu afectează cu nimic posibilitatea de sancționare a faptelor avute în vedere de autorii propunerii legislative.

– Cauza de excludere a răspunderii penale există deja și este aplicabilă celorlalte fapte sancționate de art. 226 din Codul penal, în a cărui completare vine incriminarea cuprinsă în propunerea legislativă, așadar nu vedem de ce această nouă incriminare nu ar respecta condițiile aplicabile celorlalte fapte care cad sub incidența art. 226 Cod penal.

____________________


[1] Legea nr. 241/2005
ART. 9*)
(1) Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
e) executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.
(…)


[2]
ART. 189*)
Omorul calificat
(1) Omorul săvârşit în vreuna dintre următoarele împrejurări:
(…)
b) din interes material;
c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea unei pedepse;
d) pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni;

(…)
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseşte.

Sursa informației

🔔Vezi și Ministerul Justiției. Concluziile ședinței Colegiului Ministerului Justiției

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II