Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie – (republicare)

Actul publicat în Monitorul Oficial	Sumar
Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie (M. Of. nr. 600 din 27 iunie 2024)	Se republică Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie.

 

În M. Of. nr. 600 din data de 27 iunie 2024 s-a republicat Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie.

Redăm, în cele ce urmează, principalele prevederi ale actului normativ.

Structura

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

CAPITOLUL II: Invenţia brevetabilă

CAPITOLUL III: Înregistrarea, publicarea şi examinarea cererii de brevet, eliberarea brevetului

CAPITOLUL IV: Drepturi şi obligaţii

CAPITOLUL V: Transmiterea drepturilor

CAPITOLUL VI: Apărarea drepturilor privind invenţiile

CAPITOLUL VII: Atribuţiile Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci privind invenţiile

CAPITOLUL VIII: Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 6

(1) Un brevet poate fi acordat pentru orice invenţie având ca obiect un produs sau un procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu condiţia ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială.

(2) Invenţiile din domeniul biotehnologiei sunt brevetabile dacă se referă la:

a) un material biologic care este izolat din mediul natural sau este produs prin orice procedeu tehnic, chiar dacă înainte se producea în natură;

b) plante sau animale, dacă posibilitatea tehnică de realizare a invenţiei nu se limitează la un anumit soi de plante sau la o anumită rasă de animale;

c) un procedeu microbiologic sau la un alt procedeu tehnic ori un produs, altul decât un soi de plante sau o rasă de animale, obţinut prin acest procedeu;

d) un element izolat al corpului uman sau altfel produs printr-un procedeu tehnic, inclusiv secvenţa sau secvenţa parţială a unei gene, chiar dacă structura acelui element este identică cu structura unui element natural.

Art. 7

(1) Nu sunt considerate invenţii, în sensul art. 6, în special:

a) descoperirile, teoriile ştiinţifice şi metodele matematice;

b) creaţiile estetice;

c) planurile, principiile şi metodele în exercitarea de activităţi mentale, în materie de jocuri sau în domeniul activităţilor economice, şi nici programele de calculator;

d) prezentările de informaţii.

(2) Prevederile alin. (1) nu exclud brevetabilitatea obiectelor sau activităţilor prevăzute în acest alineat decât în măsura în care cererea de brevet de invenţie ori brevetul de invenţie se referă la astfel de obiecte sau activităţi considerate în sine.

Art. 8

(1) Nu se acordă brevet de invenţie, potrivit prezentei legi, pentru:

a) invenţiile a căror exploatare comercială este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv pentru cele dăunătoare sănătăţii şi vieţii persoanelor, animalelor ori plantelor, şi care sunt de natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiţia ca această excludere să nu depindă numai de faptul că exploatarea este interzisă printr-o dispoziţie legală;

b) soiurile de plante şi rasele de animale şi nici pentru procedeele esenţial biologice pentru obţinerea plantelor sau animalelor. Prevederea nu se aplică procedeelor microbiologice şi produselor obţinute prin aceste procedee;

c) invenţiile având ca obiect corpul uman în diferitele stadii ale formării şi dezvoltării sale şi nici pentru simpla descoperire a unuia dintre elementele sale, inclusiv secvenţa sau secvenţa parţială a unei gene;

d) metodele de tratament al corpului uman sau animal, prin chirurgie ori prin terapie, şi metodele de diagnosticare practicate asupra corpului uman sau animal.

(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. d) nu se aplică produselor, în special substanţe sau compoziţii pentru utilizare în oricare dintre aceste metode.

Art. 9

(1) O invenţie este nouă dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.

(2) Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoştinţele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisă ori orală, prin folosire sau în orice alt mod, până la data depozitului cererii de brevet de invenţie.

(3) Stadiul tehnicii cuprinde, de asemenea, conţinutul cererilor depuse la OSIM şi al cererilor internaţionale pentru care s-a deschis fază naţională în România sau al celor europene desemnând România, aşa cum acestea au fost depuse, care au o dată de depozit anterioară celei prevăzute la alin. (2) şi care au fost publicate la sau după această dată, potrivit legii.

(4) Prevederile alin. (2) şi (3) nu vor exclude brevetabilitatea oricărei substanţe sau compoziţii cuprinse în stadiul tehnicii, pentru utilizarea acesteia într-o metodă dintre cele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. d), dacă utilizarea sa în oricare dintre aceste metode nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.

(5) Prevederile alin. (2) şi (3) nu vor exclude brevetabilitatea oricărei substanţe sau compoziţii prevăzute la alin. (4), pentru orice altă utilizare specifică în orice metodă dintre cele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. d), dacă această utilizare nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.

Art. 10

(1) În aplicarea art. 9, divulgarea invenţiei nu este luată în considerare dacă a intervenit în intervalul de 6 luni înaintea datei de depozit a cererii de brevet şi dacă rezultă direct sau indirect ca urmare a:

a) unui abuz evident în privinţa solicitantului sau predecesorului în drepturi al acestuia;

b) faptului că solicitantul sau predecesorul în drepturi al acestuia a expus invenţia într-o expoziţie internaţională oficială sau oficial recunoscută, în sensul Convenţiei privind expoziţiile internaţionale, semnată la Paris la 22 noiembrie 1928, cu revizuirile ulterioare.

(2) Prevederile alin. (1) lit. b) sunt aplicabile numai dacă la înregistrarea cererii de brevet de invenţie solicitantul declară că invenţia a fost expusă efectiv şi dacă, în termenul şi în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi, depune un document în susţinerea declaraţiei sale.

Art. 11

(1) O invenţie este considerată ca implicând o activitate inventivă dacă, pentru o persoană de specialitate, ea nu rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii.

(2) Cererile de brevet prevăzute la art. 9 alin. (3), deşi fac parte din stadiul tehnicii, nu sunt luate în considerare pentru aprecierea activităţii inventive.

Art. 12

(1) O invenţie este considerată ca fiind susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul său poate fi fabricat sau utilizat într-un domeniu industrial, inclusiv în agricultură.

(2) Aplicabilitatea industrială a unei secvenţe sau a unei secvenţe parţiale a unei gene trebuie să fie dezvăluită în cererea de brevet de invenţie.

(…)

Art. 19

(1) Orice persoană care a depus, în mod regulamentar, în orice stat parte la Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale sau stat membru la Organizaţia Mondială a Comerţului, o cerere de brevet de invenţie, de model de utilitate sau de certificat de utilitate ori succesorul său în drepturi beneficiază, pentru a efectua depunerea unei cereri ulterioare de brevet de invenţie în România pentru aceeaşi invenţie, de un drept de prioritate pe o perioadă de 12 luni calculată de la data de depozit a cererii anterioare.

(2) Orice depozit care are valoarea unui depozit naţional reglementar potrivit legislaţiei naţionale a oricărui stat parte la Convenţia de la Paris sau stat membru la Organizaţia Mondială a Comerţului în care a fost constituit va fi recunoscut ca dând naştere unui drept de prioritate.

(3) O cerere de brevet european desemnând România şi pentru care a fost acordată o dată de depozit are în România valoarea unui depozit naţional reglementar, luându-se în considerare, atunci când este cazul, şi prioritatea revendicată pentru cererea de brevet european.

(4) Solicitantul unei cereri de brevet de invenţie poate beneficia de prioritatea unei cereri de brevet anterioare pentru aceeaşi invenţie, dacă depune odată cu cererea de brevet o declaraţie în care revendică prioritatea cererii anterioare, justificată prin acte de prioritate, în condiţiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.

(5) Într-o cerere de brevet se poate recunoaşte revendicarea unor priorităţi multiple, cu condiţia respectării prevederilor alin. (1), numai pentru acele elemente ale cererii de brevet care sunt cuprinse în cererea sau în cererile a căror prioritate este revendicată; priorităţile multiple pot fi revendicate, după caz, şi pentru aceeaşi revendicare.

(6) Prioritatea poate fi recunoscută doar pentru acele elemente care sunt clar dezvăluite în cererea de brevet luată în totalitatea sa.

(7) Prioritatea poate fi recunoscută şi pentru o cerere de brevet care revendică sau ar fi putut revendica prioritatea unei cereri de brevet anterioare, la o dată de înregistrare ulterioară datei de expirare a termenului de prioritate, dar nu mai mult de două luni de la data expirării acestui termen, cu plata taxei legale, dacă:

a) o cerere expresă este formulată în acest sens, în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi;

b) cererea este formulată în termen;

c) cererea prezintă motivele pentru care termenul de prioritate nu a fost respectat;

d) OSIM constată că cererea de brevet ulterioară nu a fost depusă în termenul de prioritate, deşi solicitantul a depus toate diligenţele în acest scop sau când nerespectarea termenului nu s-a produs cu intenţie.

(8) În cazul în care solicitantul cererii de brevet de invenţie revendică un drept de prioritate aparţinând altei persoane, pentru recunoaşterea priorităţii este necesară depunerea la OSIM a unei autorizaţii din partea cedentului, din care să rezulte că solicitantul are dreptul să revendice prioritatea cererii anterioare.

(9) Termenul de depunere a autorizaţiei este de maximum 3 luni de la revendicarea priorităţii.

Art. 20

(1) Dacă într-un termen de 12 luni de la data de depozit a unei cereri de brevet de invenţie acordată de OSIM este depusă o cerere de brevet de invenţie ulterioară de către solicitantul cererii anterioare sau de către succesorul său în drepturi, atunci în cererea ulterioară poate fi revendicat un drept de prioritate pentru aceeaşi invenţie, denumit drept de prioritate internă. Dacă a fost revendicat un drept de prioritate internă într-o cerere ulterioară, cererea anterioară a cărei prioritate a fost revendicată este considerată ca fiind retrasă, dacă nu s-a luat o hotărâre.

(2) Prioritatea internă poate fi revendicată odată cu depunerea cererii ulterioare sau într-un termen de două luni de la data depunerii acestei cereri.

(3) Prioritatea internă a unei cereri anterioare, revendicată într-o cerere ulterioară, nu va fi recunoscută dacă:

a) cel puţin una dintre cererile de brevet de invenţie a beneficiat de o prioritate, în condiţiile prevăzute la art. 16;

b) în cererea anterioară au fost revendicate priorităţi interne şi una dintre ele are dată anterioară termenului de 12 luni calculat de la data de depozit a cererii ulterioare;

c) actul de prioritate internă nu a fost depus în termenul prevăzut de regulamentul de aplicare a prezentei legi.

(…)

Art. 31

(1) Brevetul de invenţie conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare a invenţiei pe întreaga sa durată.

(2) Este interzisă efectuarea fără consimţământul titularului a următoarelor acte:

a) fabricarea, folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii, oferirii spre vânzare ori vânzării, în cazul în care obiectul brevetului este un produs;

b) utilizarea procedeului, precum şi folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în aceste scopuri al produsului obţinut direct prin procedeul brevetat, în cazul în care obiectul brevetului este un procedeu.

(3) Întinderea protecţiei conferite de brevet sau de cererea de brevet este determinată de conţinutul revendicărilor. Totodată, descrierea şi desenele invenţiei servesc la interpretarea revendicărilor.

(4) Pe perioada până la acordarea brevetului, întinderea protecţiei conferită de cererea de brevet este determinată de revendicările publicate potrivit art. 22.

(5) Brevetul, aşa cum a fost acordat ori modificat în procedura de revocare sau de anulare în parte, va determina retroactiv protecţia conferită de cererea de brevet, în măsura în care aceasta nu a fost extinsă.

(6) Pentru determinarea întinderii protecţiei conferite de brevet se va ţine seama de orice element echivalent unui element specificat în revendicări. Dacă obiectul brevetului este un procedeu, protecţia conferită de brevet se extinde la produsul obţinut în mod direct prin procedeul brevetat.

(7) Protecţia conferită printr-un brevet referitor la un material biologic având caracteristici specifice se extinde asupra oricărui material derivat, pe baza celui brevetat, prin reproducere sau multiplicare, sub formă identică ori diferenţiat şi cu aceleaşi caracteristici.

(8) Protecţia conferită printr-un brevet referitor la un procedeu permiţând producerea unui material biologic având caracteristici specifice se extinde asupra materialului biologic direct obţinut prin acest procedeu, asupra oricărui altui material biologic derivat din materialul biologic direct obţinut prin acel procedeu, precum şi asupra oricărui altui material obţinut plecându-se de la materialul biologic direct obţinut prin reproducere sau multiplicare, sub formă identică ori diferenţiat şi având aceleaşi caracteristici.

(9) Protecţia conferită printr-un brevet de produs conţinând o informaţie genetică sau constând într-o informaţie genetică se extinde asupra oricărui altui material în care produsul este încorporat şi în care informaţia genetică este conţinută şi îşi exercită funcţia, cu excepţia corpului uman în diferite stadii de formare ori dezvoltare.

(10) Protecţia prevăzută la alin. (7)-(9) nu se extinde asupra materialului biologic obţinut prin reproducerea sau multiplicarea unui material biologic comercializat ori oferit spre vânzare pe teritoriul României de către titularul de brevet sau cu consimţământul acestuia, când reproducerea ori multiplicarea rezultă în mod necesar din utilizarea pentru care materialul biologic a fost pus pe piaţă, cu condiţia ca materialul obţinut să nu fi fost utilizat ulterior pentru alte reproduceri sau multiplicări.

(…)

Art. 55

(1) Însuşirea fără drept, în orice mod, a calităţii de inventator constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Împăcarea înlătură răspunderea penală.

Art. 56

(1) Încălcarea dispoziţiilor art. 31 alin. (2) constituie infracţiunea de contrafacere şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Împăcarea înlătură răspunderea penală.

(3) Pentru prejudiciile cauzate, titularul ori beneficiarul unei licenţe are dreptul la despăgubiri, potrivit dreptului comun, şi poate solicita instanţei judecătoreşti competente să dispună măsura confiscării sau, după caz, a distrugerii produselor contrafăcute. Aceste dispoziţii se aplică şi materialelor şi echipamentelor care au servit nemijlocit la săvârşirea faptelor de contrafacere.

(4) Încălcarea drepturilor prevăzute la art. 31 alin. (1) de către terţi după publicarea cererii de brevet de invenţie atrage pentru persoanele vinovate obligaţia de despăgubire potrivit dreptului comun, titlul pentru plata despăgubirilor fiind executoriu după eliberarea brevetului.

(5) Prin excepţie de la dispoziţiile art. 31 alin. (1), actele prevăzute la art. 31 alin. (2) efectuate de un terţ anterior datei la care s-a publicat cererea de brevet sau datei la care solicitantul i-a făcut o somaţie, însoţită de o copie autentificată a cererii de brevet de invenţie, nu sunt considerate a aduce atingere drepturilor conferite de brevet.

Art. 57

În cazul în care actele prevăzute la art. 31 alin. (2) continuă să fie efectuate şi după somare, instanţa, la cerere, poate ordona încetarea acestora până la luarea de către OSIM a unei hotărâri cu privire la cerere. Această măsură va putea fi ordonată cu plata de către solicitant a unei cauţiuni stabilite de instanţă.

Art. 58

(1) În cazul încălcării dreptului titularului unui brevet de procedeu, prevăzut la art. 31 alin. (2) lit. b), sarcina probei în stabilirea faptului că procedeul utilizat pentru obţinerea unui produs identic este diferit de procedeul brevetat incumbă persoanei prezumate a fi încălcat acest drept.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), orice produs identic care a fost realizat fără consimţământul titularului de brevet va fi considerat până la proba contrarie a fi fost obţinut prin procedeul brevetat în cel puţin una dintre următoarele circumstanţe:

a) dacă produsul obţinut prin procedeul brevetat este nou;

b) dacă există o probabilitate substanţială că produsul identic a fost obţinut prin procedeul respectiv şi titularul brevetului nu a putut, în ciuda unor eforturi rezonabile, să stabilească ce procedeu a fost de fapt utilizat.

(3) La prezentarea probelor contrarii de către titularul de brevet se va ţine seama de interesele legitime legate de secretele de fabricaţie şi de secretele comerciale ale persoanei prezumate că a încălcat drepturile titularului.

Art. 59

(1) Divulgarea de către personalul OSIM, precum şi de către persoanele care efectuează lucrări în legătură cu invenţiile a datelor cuprinse în cererile de brevet până la publicarea lor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) OSIM răspunde faţă de inventator pentru prejudiciile aduse ca urmare a săvârşirii infracţiunii prevăzute la alin. (1).

(…)

Art. 67

Cererile de brevet de invenţie înregistrate la OSIM în condiţiile Legii nr. 62/1974, pentru care nu s-a luat o hotărâre de admitere sau respingere, se soluţionează potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 68

(1) Brevetele de invenţie, inclusiv cele de perfecţionare, acordate anterior intrării în vigoare a prezentei legi şi valide pe teritoriul României au durata de protecţie prevăzută la art. 30.

(2) Pe toată durata de valabilitate a brevetului de perfecţionare exploatarea invenţiei se va face în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (7).

(3) Drepturile băneşti cuvenite inventatorilor pentru invenţiile brevetate, aplicate, parţial recompensate sau nerecompensate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor negocia între inventator şi unitatea care a aplicat invenţia. În aceste cazuri, negocierea va începe de la drepturile băneşti maxime cuvenite inventatorului, prevăzute în legea aplicabilă la data înregistrării cererii de brevet. În cazul neînţelegerii între părţi, drepturile băneşti se vor stabili potrivit prevederilor art. 60.

(4) Dreptul asupra brevetului de invenţie se transmite inventatorului prin efectul legii, în cazurile în care la data intrării în vigoare a prezentei legi întreprinderea care a devenit titulară prin efectul cesiunii legale prevăzute de art. 14 din Legea nr. 62/1974 nu a aplicat invenţia sau nu a luat măsurile necesare în vederea aplicării ei.

Art. 69

Brevetele de invenţie în vigoare reprezintă active necorporale şi se înregistrează în patrimoniul titularului, persoană juridică.