Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie – (republicare)

28 iun. 2024
Vizualizari: 62
Actul publicat în Monitorul OficialSumar
Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție

(M. Of. nr. 600 din 27 iunie 2024)

Se republică Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție.

 

În M. Of. nr. 600 din data de 27 iunie 2024 s-a republicat Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție.

Redăm, în cele ce urmează, principalele prevederi ale actului normativ.

Structura

CAPITOLUL I: Dispoziții generale

CAPITOLUL II: Invenția brevetabilă

CAPITOLUL III: Înregistrarea, publicarea și examinarea cererii de brevet, eliberarea brevetului

CAPITOLUL IV: Drepturi și obligații

CAPITOLUL V: Transmiterea drepturilor

CAPITOLUL VI: Apărarea drepturilor privind invențiile

CAPITOLUL VII: Atribuțiile Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci privind invențiile

CAPITOLUL VIII: Dispoziții tranzitorii și finale

 

Art. 6

(1) Un brevet poate fi acordat pentru orice invenție având ca obiect un produs sau un procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu condiția ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate inventivă și să fie susceptibilă de aplicare industrială.

(2) Invențiile din domeniul biotehnologiei sunt brevetabile dacă se referă la:

a) un material biologic care este izolat din mediul natural sau este produs prin orice procedeu tehnic, chiar dacă înainte se producea în natură;

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

b) plante sau animale, dacă posibilitatea tehnică de realizare a invenției nu se limitează la un anumit soi de plante sau la o anumită rasă de animale;

c) un procedeu microbiologic sau la un alt procedeu tehnic ori un produs, altul decât un soi de plante sau o rasă de animale, obținut prin acest procedeu;

d) un element izolat al corpului uman sau altfel produs printr-un procedeu tehnic, inclusiv secvența sau secvența parțială a unei gene, chiar dacă structura acelui element este identică cu structura unui element natural.

Art. 7

(1) Nu sunt considerate invenții, în sensul art. 6, în special:

a) descoperirile, teoriile științifice și metodele matematice;

b) creațiile estetice;

c) planurile, principiile și metodele în exercitarea de activități mentale, în materie de jocuri sau în domeniul activităților economice, și nici programele de calculator;

d) prezentările de informații.

(2) Prevederile alin. (1) nu exclud brevetabilitatea obiectelor sau activităților prevăzute în acest alineat decât în măsura în care cererea de brevet de invenție ori brevetul de invenție se referă la astfel de obiecte sau activități considerate în sine.

Art. 8

(1) Nu se acordă brevet de invenție, potrivit prezentei legi, pentru:

a) invențiile a căror exploatare comercială este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv pentru cele dăunătoare sănătății și vieții persoanelor, animalelor ori plantelor, și care sunt de natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiția ca această excludere să nu depindă numai de faptul că exploatarea este interzisă printr-o dispoziție legală;

b) soiurile de plante și rasele de animale și nici pentru procedeele esențial biologice pentru obținerea plantelor sau animalelor. Prevederea nu se aplică procedeelor microbiologice și produselor obținute prin aceste procedee;

c) invențiile având ca obiect corpul uman în diferitele stadii ale formării și dezvoltării sale și nici pentru simpla descoperire a unuia dintre elementele sale, inclusiv secvența sau secvența parțială a unei gene;

d) metodele de tratament al corpului uman sau animal, prin chirurgie ori prin terapie, și metodele de diagnosticare practicate asupra corpului uman sau animal.

(2) Dispozițiile alin. (1) lit. d) nu se aplică produselor, în special substanțe sau compoziții pentru utilizare în oricare dintre aceste metode.

Art. 9

(1) O invenție este nouă dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.

(2) Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoștințele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisă ori orală, prin folosire sau în orice alt mod, până la data depozitului cererii de brevet de invenție.

(3) Stadiul tehnicii cuprinde, de asemenea, conținutul cererilor depuse la OSIM și al cererilor internaționale pentru care s-a deschis fază națională în România sau al celor europene desemnând România, așa cum acestea au fost depuse, care au o dată de depozit anterioară celei prevăzute la alin. (2) și care au fost publicate la sau după această dată, potrivit legii.

(4) Prevederile alin. (2) și (3) nu vor exclude brevetabilitatea oricărei substanțe sau compoziții cuprinse în stadiul tehnicii, pentru utilizarea acesteia într-o metodă dintre cele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. d), dacă utilizarea sa în oricare dintre aceste metode nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.

(5) Prevederile alin. (2) și (3) nu vor exclude brevetabilitatea oricărei substanțe sau compoziții prevăzute la alin. (4), pentru orice altă utilizare specifică în orice metodă dintre cele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. d), dacă această utilizare nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.

Art. 10

(1) În aplicarea art. 9, divulgarea invenției nu este luată în considerare dacă a intervenit în intervalul de 6 luni înaintea datei de depozit a cererii de brevet și dacă rezultă direct sau indirect ca urmare a:

a) unui abuz evident în privința solicitantului sau predecesorului în drepturi al acestuia;

b) faptului că solicitantul sau predecesorul în drepturi al acestuia a expus invenția într-o expoziție internațională oficială sau oficial recunoscută, în sensul Convenției privind expozițiile internaționale, semnată la Paris la 22 noiembrie 1928, cu revizuirile ulterioare.

(2) Prevederile alin. (1) lit. b) sunt aplicabile numai dacă la înregistrarea cererii de brevet de invenție solicitantul declară că invenția a fost expusă efectiv și dacă, în termenul și în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi, depune un document în susținerea declarației sale.

Art. 11

(1) O invenție este considerată ca implicând o activitate inventivă dacă, pentru o persoană de specialitate, ea nu rezultă în mod evident din cunoștințele cuprinse în stadiul tehnicii.

(2) Cererile de brevet prevăzute la art. 9 alin. (3), deși fac parte din stadiul tehnicii, nu sunt luate în considerare pentru aprecierea activității inventive.

Art. 12

(1) O invenție este considerată ca fiind susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul său poate fi fabricat sau utilizat într-un domeniu industrial, inclusiv în agricultură.

(2) Aplicabilitatea industrială a unei secvențe sau a unei secvențe parțiale a unei gene trebuie să fie dezvăluită în cererea de brevet de invenție.

(…)

Art. 19

(1) Orice persoană care a depus, în mod regulamentar, în orice stat parte la Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale sau stat membru la Organizația Mondială a Comerțului, o cerere de brevet de invenție, de model de utilitate sau de certificat de utilitate ori succesorul său în drepturi beneficiază, pentru a efectua depunerea unei cereri ulterioare de brevet de invenție în România pentru aceeași invenție, de un drept de prioritate pe o perioadă de 12 luni calculată de la data de depozit a cererii anterioare.

(2) Orice depozit care are valoarea unui depozit național reglementar potrivit legislației naționale a oricărui stat parte la Convenția de la Paris sau stat membru la Organizația Mondială a Comerțului în care a fost constituit va fi recunoscut ca dând naștere unui drept de prioritate.

(3) O cerere de brevet european desemnând România și pentru care a fost acordată o dată de depozit are în România valoarea unui depozit național reglementar, luându-se în considerare, atunci când este cazul, și prioritatea revendicată pentru cererea de brevet european.

(4) Solicitantul unei cereri de brevet de invenție poate beneficia de prioritatea unei cereri de brevet anterioare pentru aceeași invenție, dacă depune odată cu cererea de brevet o declarație în care revendică prioritatea cererii anterioare, justificată prin acte de prioritate, în condițiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.

(5) Într-o cerere de brevet se poate recunoaște revendicarea unor priorități multiple, cu condiția respectării prevederilor alin. (1), numai pentru acele elemente ale cererii de brevet care sunt cuprinse în cererea sau în cererile a căror prioritate este revendicată; prioritățile multiple pot fi revendicate, după caz, și pentru aceeași revendicare.

(6) Prioritatea poate fi recunoscută doar pentru acele elemente care sunt clar dezvăluite în cererea de brevet luată în totalitatea sa.

(7) Prioritatea poate fi recunoscută și pentru o cerere de brevet care revendică sau ar fi putut revendica prioritatea unei cereri de brevet anterioare, la o dată de înregistrare ulterioară datei de expirare a termenului de prioritate, dar nu mai mult de două luni de la data expirării acestui termen, cu plata taxei legale, dacă:

a) o cerere expresă este formulată în acest sens, în condițiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi;

b) cererea este formulată în termen;

c) cererea prezintă motivele pentru care termenul de prioritate nu a fost respectat;

d) OSIM constată că cererea de brevet ulterioară nu a fost depusă în termenul de prioritate, deși solicitantul a depus toate diligențele în acest scop sau când nerespectarea termenului nu s-a produs cu intenție.

(8) În cazul în care solicitantul cererii de brevet de invenție revendică un drept de prioritate aparținând altei persoane, pentru recunoașterea priorității este necesară depunerea la OSIM a unei autorizații din partea cedentului, din care să rezulte că solicitantul are dreptul să revendice prioritatea cererii anterioare.

(9) Termenul de depunere a autorizației este de maximum 3 luni de la revendicarea priorității.

Art. 20

(1) Dacă într-un termen de 12 luni de la data de depozit a unei cereri de brevet de invenție acordată de OSIM este depusă o cerere de brevet de invenție ulterioară de către solicitantul cererii anterioare sau de către succesorul său în drepturi, atunci în cererea ulterioară poate fi revendicat un drept de prioritate pentru aceeași invenție, denumit drept de prioritate internă. Dacă a fost revendicat un drept de prioritate internă într-o cerere ulterioară, cererea anterioară a cărei prioritate a fost revendicată este considerată ca fiind retrasă, dacă nu s-a luat o hotărâre.

(2) Prioritatea internă poate fi revendicată odată cu depunerea cererii ulterioare sau într-un termen de două luni de la data depunerii acestei cereri.

(3) Prioritatea internă a unei cereri anterioare, revendicată într-o cerere ulterioară, nu va fi recunoscută dacă:

a) cel puțin una dintre cererile de brevet de invenție a beneficiat de o prioritate, în condițiile prevăzute la art. 16;

b) în cererea anterioară au fost revendicate priorități interne și una dintre ele are dată anterioară termenului de 12 luni calculat de la data de depozit a cererii ulterioare;

c) actul de prioritate internă nu a fost depus în termenul prevăzut de regulamentul de aplicare a prezentei legi.

(…)

Art. 31

(1) Brevetul de invenție conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare a invenției pe întreaga sa durată.

(2) Este interzisă efectuarea fără consimțământul titularului a următoarelor acte:

a) fabricarea, folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii, oferirii spre vânzare ori vânzării, în cazul în care obiectul brevetului este un produs;

b) utilizarea procedeului, precum și folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în aceste scopuri al produsului obținut direct prin procedeul brevetat, în cazul în care obiectul brevetului este un procedeu.

(3) Întinderea protecției conferite de brevet sau de cererea de brevet este determinată de conținutul revendicărilor. Totodată, descrierea și desenele invenției servesc la interpretarea revendicărilor.

(4) Pe perioada până la acordarea brevetului, întinderea protecției conferită de cererea de brevet este determinată de revendicările publicate potrivit art. 22.

(5) Brevetul, așa cum a fost acordat ori modificat în procedura de revocare sau de anulare în parte, va determina retroactiv protecția conferită de cererea de brevet, în măsura în care aceasta nu a fost extinsă.

(6) Pentru determinarea întinderii protecției conferite de brevet se va ține seama de orice element echivalent unui element specificat în revendicări. Dacă obiectul brevetului este un procedeu, protecția conferită de brevet se extinde la produsul obținut în mod direct prin procedeul brevetat.

(7) Protecția conferită printr-un brevet referitor la un material biologic având caracteristici specifice se extinde asupra oricărui material derivat, pe baza celui brevetat, prin reproducere sau multiplicare, sub formă identică ori diferențiat și cu aceleași caracteristici.

(8) Protecția conferită printr-un brevet referitor la un procedeu permițând producerea unui material biologic având caracteristici specifice se extinde asupra materialului biologic direct obținut prin acest procedeu, asupra oricărui altui material biologic derivat din materialul biologic direct obținut prin acel procedeu, precum și asupra oricărui altui material obținut plecându-se de la materialul biologic direct obținut prin reproducere sau multiplicare, sub formă identică ori diferențiat și având aceleași caracteristici.

(9) Protecția conferită printr-un brevet de produs conținând o informație genetică sau constând într-o informație genetică se extinde asupra oricărui altui material în care produsul este încorporat și în care informația genetică este conținută și își exercită funcția, cu excepția corpului uman în diferite stadii de formare ori dezvoltare.

(10) Protecția prevăzută la alin. (7)-(9) nu se extinde asupra materialului biologic obținut prin reproducerea sau multiplicarea unui material biologic comercializat ori oferit spre vânzare pe teritoriul României de către titularul de brevet sau cu consimțământul acestuia, când reproducerea ori multiplicarea rezultă în mod necesar din utilizarea pentru care materialul biologic a fost pus pe piață, cu condiția ca materialul obținut să nu fi fost utilizat ulterior pentru alte reproduceri sau multiplicări.

(…)

Art. 55

(1) Însușirea fără drept, în orice mod, a calității de inventator constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Împăcarea înlătură răspunderea penală.

Art. 56

(1) Încălcarea dispozițiilor art. 31 alin. (2) constituie infracțiunea de contrafacere și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) Împăcarea înlătură răspunderea penală.

(3) Pentru prejudiciile cauzate, titularul ori beneficiarul unei licențe are dreptul la despăgubiri, potrivit dreptului comun, și poate solicita instanței judecătorești competente să dispună măsura confiscării sau, după caz, a distrugerii produselor contrafăcute. Aceste dispoziții se aplică și materialelor și echipamentelor care au servit nemijlocit la săvârșirea faptelor de contrafacere.

(4) Încălcarea drepturilor prevăzute la art. 31 alin. (1) de către terți după publicarea cererii de brevet de invenție atrage pentru persoanele vinovate obligația de despăgubire potrivit dreptului comun, titlul pentru plata despăgubirilor fiind executoriu după eliberarea brevetului.

(5) Prin excepție de la dispozițiile art. 31 alin. (1), actele prevăzute la art. 31 alin. (2) efectuate de un terț anterior datei la care s-a publicat cererea de brevet sau datei la care solicitantul i-a făcut o somație, însoțită de o copie autentificată a cererii de brevet de invenție, nu sunt considerate a aduce atingere drepturilor conferite de brevet.

Art. 57

În cazul în care actele prevăzute la art. 31 alin. (2) continuă să fie efectuate și după somare, instanța, la cerere, poate ordona încetarea acestora până la luarea de către OSIM a unei hotărâri cu privire la cerere. Această măsură va putea fi ordonată cu plata de către solicitant a unei cauțiuni stabilite de instanță.

Art. 58

(1) În cazul încălcării dreptului titularului unui brevet de procedeu, prevăzut la art. 31 alin. (2) lit. b), sarcina probei în stabilirea faptului că procedeul utilizat pentru obținerea unui produs identic este diferit de procedeul brevetat incumbă persoanei prezumate a fi încălcat acest drept.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), orice produs identic care a fost realizat fără consimțământul titularului de brevet va fi considerat până la proba contrarie a fi fost obținut prin procedeul brevetat în cel puțin una dintre următoarele circumstanțe:

a) dacă produsul obținut prin procedeul brevetat este nou;

b) dacă există o probabilitate substanțială că produsul identic a fost obținut prin procedeul respectiv și titularul brevetului nu a putut, în ciuda unor eforturi rezonabile, să stabilească ce procedeu a fost de fapt utilizat.

(3) La prezentarea probelor contrarii de către titularul de brevet se va ține seama de interesele legitime legate de secretele de fabricație și de secretele comerciale ale persoanei prezumate că a încălcat drepturile titularului.

Art. 59

(1) Divulgarea de către personalul OSIM, precum și de către persoanele care efectuează lucrări în legătură cu invențiile a datelor cuprinse în cererile de brevet până la publicarea lor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) OSIM răspunde față de inventator pentru prejudiciile aduse ca urmare a săvârșirii infracțiunii prevăzute la alin. (1).

(…)

Art. 67

Cererile de brevet de invenție înregistrate la OSIM în condițiile Legii nr. 62/1974, pentru care nu s-a luat o hotărâre de admitere sau respingere, se soluționează potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 68

(1) Brevetele de invenție, inclusiv cele de perfecționare, acordate anterior intrării în vigoare a prezentei legi și valide pe teritoriul României au durata de protecție prevăzută la art. 30.

(2) Pe toată durata de valabilitate a brevetului de perfecționare exploatarea invenției se va face în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (7).

(3) Drepturile bănești cuvenite inventatorilor pentru invențiile brevetate, aplicate, parțial recompensate sau nerecompensate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor negocia între inventator și unitatea care a aplicat invenția. În aceste cazuri, negocierea va începe de la drepturile bănești maxime cuvenite inventatorului, prevăzute în legea aplicabilă la data înregistrării cererii de brevet. În cazul neînțelegerii între părți, drepturile bănești se vor stabili potrivit prevederilor art. 60.

(4) Dreptul asupra brevetului de invenție se transmite inventatorului prin efectul legii, în cazurile în care la data intrării în vigoare a prezentei legi întreprinderea care a devenit titulară prin efectul cesiunii legale prevăzute de art. 14 din Legea nr. 62/1974 nu a aplicat invenția sau nu a luat măsurile necesare în vederea aplicării ei.

Art. 69

Brevetele de invenție în vigoare reprezintă active necorporale și se înregistrează în patrimoniul titularului, persoană juridică.

 

Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție – (republicare) was last modified: iunie 28th, 2024 by Redacția ProLege

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.