Prin încheierea din 9 iulie 2020, Înalta Curte a respins contestaţia la tergiversare formulată de recurentul-reclamant A. în dosarul nr. x/2019, ca neîntemeiată. Prin aceeaşi încheiere, s-a soluţionat cererea de lămurire a dispozitivului Deciziei nr. 1382 din 5 martie 2020, respectiv, Înalta Curte a respins ca neîntemeiată cererea de lămurire a dispozitivului Deciziei nr. 1382 din 5 martie 2020, formulată de recurentul-reclamant A. în dosarul nr. x/2019.
Prin încheierea nr. 1004 din 18 februarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte a respins atât cererea de completare a dispozitivului încheierii pronunţate la data de 9 iulie 2020 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a soluţionat cererea de lămurire a dispozitivului Deciziei nr. 1382 din 5 martie 2020, cât şi cererea de completare a dispozitivului încheierii pronunţate la data de 9 iulie 2020 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a soluţionat contestaţia la tergiversarea procesului.
Contestatorul A. a formulat plângere împotriva încheierii nr. 1004 din 18 februarie 2021, înregistrată la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. x/2021.
În motivarea căii de atac, contestatorul a suţinut, în esenţă, că, în cauză, instanţa nu s-a pronunţat pe cele patru petite din cererea de completare a dispozitivului încheierii privind contestaţia de tergiversare a procesului.
Prin Decizia nr. 292 din 20 septembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători a dispus scoaterea de pe rol şi trimiterea cauzei către secţia de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru competentă soluţionare.
(Î.C.C.J., SCAF, Decizia nr. 73 din 12 ianuarie 2022)
