Critici referitoare la lipsa de la dosar a încheierilor de amânare a pronunţării. Respingerea recursului ca fiind nefondat

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin acţiunea înregistrată la 27.02.2019, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Inspecţia Judiciară, solicitând anularea Rezoluţiei de clasare nr. x/2018 din 13 septembrie 2018, precum şi a Rezoluţiei de clasare nr. x/2018 din 04 octombrie 2018.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 966 din 16 octombrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a admis, în parte, cererea privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară în parte.

A anulat Rezoluţia Inspecţiei Judiciare nr. 4182/IJ/1928/DIJ din 13.09.2018.

A trimis dosarul la Inspecţia Judiciară pentru completarea verificărilor asupra sesizării reclamantei înregistrată la Inspecţia Judiciară la 13.06.2018 în privinţa dlui procuror B..

A respins cererea privind anularea Rezoluţiei Inspecţiei Judiciare nr. 5056/IJ/2335/DIJ din 4.10.2018.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 3586 din 16 iunie 2022)

JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Amânare de pronunțare. Pronunțarea soluției la o dată diferită de cea consemnată în sistemul ECRIS. Lipsa incidenței art. 488 alin. (1) pct. 5 NCPC (lipsa producerii vreunei vătămări)

Înalta Curte reține că data la care instanța amână pronunțarea într-o cauză nu este stabilită pe baza înscrierilor din sistemul de evidență electronică al instanțelor de judecată (ECRIS), ci potrivit mențiunilor din cuprinsul încheierii de amânare a pronunțării, întocmită și semnată de judecătorul cauzei și de grefier, potrivit art. 233 Cod procedură civilă; Deși există posibilitatea înscrierii unor mențiuni eronate în sistemul ECRIS (erori datorate acțiunii umane ori unor probleme de ordin tehnic), acestea nu au prevalență în fața încheierilor de ședință, înscrisuri autentice care probează dispozițiile și măsurile instanței de judecată. Rolul ECRIS este acela de a asigura gestionarea electronică a dosarelor la nivelul instanțelor judecătorești și de a ușura accesul publicului la informațiile cu caracter public referitoare la aceste dosare, fără a înlocui documentele în format letric întocmite în cadrul dosarelor. În plus, în cauză, Înalta Curte a constatat că eventuala menționare eronată din sistemul ECRIS cu privire la data celei de-a doua amânări de pronunțare nu a produs reclamantei o vătămare care să conducă la casarea hotărârii judecătorești.

(ICCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 48 din 12 ianuarie 2022)