1.020 views
| Decizia ÎCCJ | Complet ÎCCJ | Actul normativ | Sumar |
| Decizia ÎCCJ nr. 36/2018
(M. Of. nr. 606 din 16 iulie 2018) |
Complet DCD/C | Art. 1 alin. (5^1) din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare | În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, soluția egalizării indemnizațiilor la nivel maxim are în vedere și majorările și indexările recunoscute prin hotărâri judecătorești unor magistrați sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare |
În M. Of. nr. 606 din 16 iulie 2018, s-a publicat Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 36/2018 cu privire la soluția egalizării indemnizațiilor la nivel maxim, soluție ce are în vedere și majorările și indexările recunoscute prin hotărâri judecătorești unor magistrați sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare.
Obiectul dezlegării chestiunii de drept
Art. 1 alin. (5^1) din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare
„(5^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții”.
Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
Majoritatea instanţelor de judecată au apreciat, în legătură cu interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din O.U.G. nr. 83/2014, că soluţia de egalizare a indemnizaţiilor la nivel maxim are în vedere şi majorările şi indexările recunoscute prin hotărâri judecătoreşti unora dintre magistraţi sau membri ai personalului auxiliar, având în vedere că hotărârile judecătoreşti recunosc drepturi stabilite prin lege, dar de care ordonatorul principal de credite nu a ţinut cont. Aceste drepturi trebuie avute în vedere la emiterea ordinelor de salarizare, cum a reţinut şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, fiind drepturi care privesc întreaga familie ocupaţională, şi nu numai o parte din personalul acesteia.
Instanţele au reţinut că egalizarea indemnizaţiilor la nivel maxim trebuie să aibă în vedere majorările şi indexările recunoscute prin hotărâri judecătoreşti unor magistraţi sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă pentru acestea ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare.
Într-o opinie minoritară s-a considerat că soluţia egalizării indemnizaţiilor la nivel maxim are în vedere majorările (indexările) recunoscute prin hotărâri judecătoreşti unora dintre magistraţi sau membri ai personalului auxiliar, doar dacă, pentru acestea, ordonatorul de credite a emis ordine de salarizare corespunzătoare.
La nivelul ÎCCJ – Secţia de contencios administrativ şi fiscal au fost identificate decizii de speţă în sensul orientării jurisprudenţiale majoritare.
Ministerul Public – PÎCCJ, prin Adresa nr. 417/C/549/III-5/2018 din 26 martie 2018, a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare – Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări.
Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
Jurisprudenţa constituţională în materie de egalizare salarială la nivel maxim este ilustrată de D.C.C. nr. 794/2016 (M. Of. nr. 1.029 din 21 decembrie 2016), prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^2) din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.
Raportul asupra chestiunii de drept
Prin raportul întocmit în cauză, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cu referire la existenţa unei chestiuni de drept reale, cu dificultăţi de interpretare, apte să genereze practică neunitară şi care să prezinte caracter de noutate.
Prin Decizia nr. 36/2018, ÎCCJ (Complet DCD/C) a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 5.630/3/2017, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile.
Înalta Curte a stabilit faptul că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, soluţia egalizării indemnizaţiilor la nivel maxim are în vedere şi majorările şi indexările recunoscute prin hotărâri judecătoreşti unor magistraţi sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare.
