Decizia ÎCCJ (Complet DCD/C) nr. 40/2018 (M. Of. nr. 603/16.07.2018): Art. 3 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României – referitor la beneficiarii prevederilor legii

În M. Of. nr. 603 din 16 iulie 2018, s-a publicat Decizia ÎCCJ (Complet DCD) nr. 40/2018 privind interpretarea dispozițiilor art. 3 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 216/2015 acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României (M. Of. nr. 546 din 22 iulie 2015; cu modif. ult.).

Prin sesizarea formulată, se urmărește a se clarifica dacă persoanele vizate de prevederile art. 3 alin. (1) și alin. (2) din legea anterior menționată, trebuie să dețină calitatea de membri ai Corpului diplomatic și consular al României pentru o perioadă de cel puțin 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior sau doar pe perioada celor cel puțin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate, în vederea acordării pensiei de serviciu.

Art. 3 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 216/2015

„Art. 3

(1) De prevederile prezentei legi, în situația îndeplinirii condițiilor impuse de aceasta, beneficiază și membrii Corpului diplomatic și consular al României, cu o vechime de cel puțin 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior din Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, Ministerul Comerțului și Turismului, Ministerul Comerțului, Ministerul Industriei și Comerțului, Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Economiei și Comerțului, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, denumit în continuare Departamentul de Comerț Exterior, din care cel puțin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate.

(…)

(3) De pensia de serviciu prevăzută de prezenta lege, în condițiile prevăzute la alin. (1), beneficiază și persoanele pensionate din Departamentul de Comerț Exterior care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de pensie din sistemul public de pensii”.

Deși a identificat unele orientări jurisprudențiale cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul sesizării, instanța de trimitere nu a exprimat un punct de vedere propriu, limitându-se la a prezenta unele dintre metodele de interpretare juridică a prevederilor legale vizate, astfel

– Utilizând interpretarea gramaticală, se consideră că prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 165/2015 fac trimitere la calitatea de „membrii Corpului diplomatic și consular al României”, aceasta dobândindu-se în condițiile art. 2 alin. (1) lit. d) teza a II-a din Legea nr. 269/2003. În această viziune, deținerea calității trebuie dovedită pentru întreaga vechime de 15 ani în Departamentul de Comerț Exterior. Totodată, se impune și condiția ca minim 4 ani din cei 15 ani vechime în acest departament, să fi fost în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate. În această ordine de idei, persoanele angajate la Departamentul de Comerț Exterior acumulează vechime în activitatea de membru al Corpului Diplomatic numai în acele perioade în care sunt trimise în misiune în străinătate cu grade diplomatice sau consulare. În acest sens, calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular al României trebuie avută pentru o perioadă minim 15 ani, la orice dată anterioară depunerii cererii de acordare a pensiei de serviciu;

– Pornind de la interpretarea sistematică, se recurge la prevederile art. 5 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 216/2015, acestea reglementând perioadele de activitate ce constituie vechime la stabilirea pensiei de serviciu. Astfel, legiuitorul a prevăzut distinct perioada în care activitatea a fost desfășurată în Departamentul de Comerț Exterior și perioada, de minimum 4 ani, în care activitatea a fost desfășurată în misiuni permanente în străinătate cu grade diplomatice sau consulare, prin urmare soluția legislativă nu s-ar putea justifica în ipoteza în care s-ar aprecia că numai perioada în care activitatea a fost desfășurată în misiune permanentă, singurul caz în care s-ar fi putut deține grad diplomatic sau consular, constituie vechime la stabilirea pensiei de serviciu;

– Conform interpretării literale, instanța de trimitere consideră că materia pensiilor de serviciu reprezintă o situație de excepție de la sistemul public de pensii, așa încât numai membrii Corpului diplomatic și consular al României sunt în măsură să beneficieze de pensie de serviciu. Acest raționament se bazează pe ideea că persoanele care și-au desfășurat activitatea în cadrul Departamentului de Comerț Exterior au obligația să dovedească deținerea calității de membru al Corpului anterior menționat, în misiuni permanente cu grade diplomatice și consulare, pentru o perioadă de minim 15 ani. Sunt invocate în acest sens, unele decizii ale Curții Constituționale prin care s-a statuat faptul că acordarea pensiei de serviciu se face în principiu, în beneficiul unor categorii socio-profesionale supuse unui statut special, dat fiind că acestea, în virtutea profesiei, meseriei, ocupației sau calificării, și-au format o carieră profesională în acel domeniu de activitate și au fost ținute să se supună unor exigențe inerente acesteia, asumate atât pe plan profesional, cât și personal;

– În interpretarea istorico-teleologică, se apreciază că prin avizul referitor la propunerea legislativă privind acordarea pensiei de serviciu membrilor personalului diplomatic și consular, Consiliul Legislativ a arătat că beneficiarii sunt și persoanele care desfășoară activitate de comerț exterior și cooperare economică internațională încadrate în administrațiile centrale din alte ministere, dar și persoanele pensionate din aceste instituții și care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, această categorie fiind prevăzută separat de personalul diplomatic și consular.

Prin Adresa nr. 588/C/747/III-5/2018 din 26.03.2018, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă ÎCCJ a comunicat faptul că la nivelul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării.

Răspunzând solicitării Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele au formulat trei puncte de vedere referitoare la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării. Astfel, s-au exprimat următoarele opinii:

– Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a considerat că pentru a beneficia de pensia de serviciu, personalul trebuie să întrunească în mod cumulativ următoarele condiții: să dețină calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular al României; să fi desfășurat activități în cadrul instituțiilor menționate în text minimum 15 ani; din cei 15 ani, 4 ani efectiv de activitate să se fi desfășurat în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate; să fi împlinit vârsta de 60 de ani. De asemenea, aceste condiții trebuie îndeplinite și de către persoanele pensionate din cadrul Departamentului de Comerț Exterior care, la data intrării în vigoare a legii, beneficiază de pensie din sistemul public de pensii, situație în care pensia se transformă în pensie de serviciu;

–În viziunea Tribunalului Ilfov, ambele condiții de vechime prevăzute de textul de lege sunt cumulative; astfel, pentru a beneficia de acordarea pensiei de serviciu, membrii Corpului diplomatic și consular al României trebuind să dovedească existența acestei calități pentru întreaga vechime de 15 ani în cadrul Departamentului de Comerț Exterior și, cumulativ, dar și să facă dovada unei vechimi de cel puțin 4 ani, din cei 15, realizați în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare, la ambasadele, consulatele sau alte reprezentanțe ale României în străinătate;

–Pe de altă parte, punctele de vedere ale Tribunalelor Ialomița și Giurgiu corespund cu cel al instanței de trimitere exprimat în cadrul primei opinii jurisprudențiale, prin deciziile nr. 5.700 din 21 noiembrie 2017 și nr. 3.355 din 30 mai 2017 (Secția VII-a pentru conflicte de muncă și asigurări sociale).

Conform raportului întocmit în cauză, se consideră că, în raport cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, sunt întrunite condițiile pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. În acest sens, se propune soluția conform căreia, în interpretarea dispozițiilor art. 3 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 216/2015, de acestea beneficiază și membrii Corpului diplomatic și consular al României care au desfășurat activitate în Departamentul de Comerț Exterior cel puțin 15 ani, din care cel puțin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice sau consulare la ambasadele, consulatele și alte reprezentanțe ale României din străinătate, fără a fi necesară o vechime de 15 ani în calitatea de membru al Corpului diplomatic și consular.