1.581 views
Update 25 septembrie 2020: Finalizarea conceptul general urbanistic-arhitectural
Potrivit site-ului oficial (www.just.ro), Ministerul Justiției a publicat un comunicat privind finalizarea conceptului general urbanistic-arhitectural (Masterplan), care presupune gruparea tuturor instituțiilor de justiție din Capitală într-un singur areal imobiliar.
De asemenea, Masterplan-ul a fost realizat de firma Gensler- companie globală de design și arhitectură de talie internațională și nr. 1 mondial al anului 2019 – în colaborare cu experți din cadrul Băncii Mondiale și Ministerul Justiției.
Totodată, a fost lansată și procedura de licitație pentru realizarea Planului Urbanistic de Detaliu și a proiectării detaliate a „Cartierului pentru Justiție”.
Pentru comunicatul integral, vă rugăm să accesați sursa informației.
La jumătatea lunii iulie a acestui an, oficialii Primăriei Capitalei au anunţat intenţia de a construi un centru multifuncţional, care presupune ca majoritatea instanţelor din Bucureşti să funcţioneze în acelaşi perimetru.
Centrul, potrivit proiectului iniţiat în 2014 de fostul ministru al justiţiei, Robert Cazanciuc, ar urma să fie construit în perimetrul delimitat de Bulevardul Unirii – Bulevardul Octavian Goga – străzile Nerva Traian şi Mircea Vodă din Bucureşti.
Proiectul, numit în 2013 „Cartierul pentru Justiţie” (impropriu spus, pentru că funcţiunile pentru cultură le-au depăşit ca număr şi suprafaţă pe cele de justiţie), a propus, din start, realizarea unui complex urbanistic de anvergură care ar grupa într-un singur ansamblu de clădiri toate instituţiile destinate sistemului judiciar din Bucureşti, dar şi un centru cultural, o zonă de imobile de birouri şi un parc, cu parcări şi legături subterane.
Proiectul are şanse ca, în următorul cincinal, să devină realitate. O spune chiar iniţiatorul de acum 3 ani al proiectului, Robert Cazanciuc, care explică de ce e nevoie de adunarea tuturor clădirilor destinate justiţiei în aceeaşi zonă şi cum ar putea rezolva problema acest centru multifuncţional.
„Nu poţi să funcţionezi în Bucureşti cu 17 clădiri împărţite de la un cap la altul al oraşului. Reunirea lor facilitează accesul cetăţeanului la justiţie, dar la fel de importantă era dorinţa de a rezolva şi problemele celor ce lucrează în clădiri care continuă si acum să fie improprii funcţionării normale.
Cu excepţia Palatului de Justiţie, a clădirii de la Sectorul 6 şi a clădirii de la Sectorul 3, toate clădirile în care funcţionează o instituţie de justiţie, au fost înainte destinate pentru altceva. Ce să mai vorbim, uite clădirea în care funcţionează Înalta Curţi!
E inadmisibil! Am putea demonstra că se mai poate construi şi după ’89. Din păcate, după Revoluţie nu s-a construit prea mult şi din raţiuni de costuri, şi am ajuns să ducem clădirea publică în derizoriu. La 1890 au fost în stare să construiască Palatul de Justiţie, iar noi ne punem problema să punem o instanţă într-un cămin de nefamilişti”, a declarat, pentru Adevărul, senatorul Robert Cazanciuc.
Mai multe detalii aici.
