171 views
CSM a publicat un comunicat de presă prin care ia apărarea magistraților care participă în calitate de experți la programe finanțate din altă sursă decât statul român.
Plenul CSM consideră că ideea că participarea magistraţilor la programe cu finanțare externă pentru justiție şi remunerarea pentru activităţile desfăşurate în cadrul acestora se realizează în afara cadrului legal şi că, în consecinţă, ar trebui sancţionate, reprezintă o atitudine regretabilă ce dăunează grav imaginii justiţiei, interesului public şi societăţii, subminând încrederea cetăţenilor în sistemul judiciar. Vă redăm, în continuare, comunicatul remis de CSM:
PRECIZĂRI
privind situaţia magistraţilor români care participă, în calitate de experţi, la programe cu finanțare externă pentru justiție
Având în vedere lansarea în spaţiul public, prin intermediul unor instituţii de presă, a unor speculaţii privind participarea magistraţilor români, în calitate de experţi, la programe cu finanțare externă pentru justiție şi remunerarea acestora pentru activităţile desfăşurate în astfel de programe,
Luând în considerare potenţialul de afectare a imaginii sistemului judiciar prin transmiterea unor informaţii nereale şi lansarea unor grave acuzaţii privind posibila încălcare a dispoziţiilor constituţionale şi legale de către magistraţi şi instituţii judiciare, pentru corectaşi completa informare a opiniei publice,
În scopul prevenirii lansării în spaţiul public a unor noi speculaţii care ar putea afecta reputaţia magistraţilor şi a-i descuraja în a se implica în programele menţionate,
BIROUL DE INFORMARE PUBLICĂ ŞI RELAŢII CU MASS MEDIA
este abilitat să facă următoarele precizări:
Exercitarea unor activităţi de formare educaţională şi profesională în cadrul diverselor instituţii de pregătire sau în cadrul programelor externe pentru justiţie de către un magistrat (procuror sau judecător) este compatibilă cu statutul şi exigenţele acestei funcţii.
Participarea magistraţilor români în cadrul unor programe externe pentru justiţie reprezintă o confirmare a valorii expertizei acestora, consolidând prestigiul profesiei juridice.
Astfel:
• Participarea magistraţilor români în calitate de experţi în cadrul unor programe externe pentru justiţie, se desfăşoară în cadrul legal reglementat de Constituţia României, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi a Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
• Incompatibilitatea funcţiei de judecător sau de procuror cu orice altă funcţie publică sau privată este reglementată atât la nivel constituţional, cât şi în legislaţia infraconstituţională.
• Problematica legată de compatibilitatea funcţiei de magistrat cu participarea la astfel de programe în cadrul unor proiecte europene sau internaţionale a constituit, în repetate rânduri, obiect al unor solicitări tranşate, începând cu anul 2008, prin hotărâri ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
• Astfel, prin HCSM nr. 261/13.03.2008, Plenul a hotărât că „este posibilă participarea în calitate de experți în cadrul programelor cu finanțare externă pentru justiție a judecătorilor, procurorilor, grefierilor și a personalului de specialitate juridică asimilat magistraților”.
• Mai mult, prin HCSM nr.1022/6.10.2015 şi HCSM nr.1184/10.11.2015, Plenul Consiliului a hotărât, cu valoare de principiu şi în considerarea tuturor dispoziţiilor legale în materie de incompatibilităţi, că funcţia de judecător (implicit şi cea de procuror) este compatibilă cu participarea în calitate de experţi a magistraţilor români la programe cu finanţare externă pentru justiţie.
• Incompatibilităţile privind magistraţii au fost instituite de lege în considerarea drepturilor şi obligaţiilor lor profesionale, strâns legate de activitatea jurisdicţională şi de administrarea puterii judecătoreşti, atât în interiorul instanţelor şi parchetelor, cât şi în raport cu rolul justiţiei în statul de drept, în care activitatea de înfăptuire a justiţiei trebuie să se întemeieze pe un ansamblu de principii care să garanteze stabilirea adevărului şi respectarea legii.
• Reamintim că potrivit legii, magistraţii pot exercita funcţii didactice în învăţământul superior, pot exercita funcţii de instruire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri. Mai mult, aceştia pot participa la elaborarea de publicaţii, articole, studii de specialitate, lucrări literare sau ştiinţifice, pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic, pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne, internaţionale etc.
• În cadrul programelor pentru justiţie cu finanţare externă (de genul celor de asistenţă tehnică), fructificarea experienţei practicienilor de drept român şi schimbul de informaţii teoretice, dar îndeosebi din activitatea practică, pot fi extrem de valoroase atât pentru beneficiarul programelor, cât şi pentru expertul desemnat.
• Cu precădere în ultimii ani, un număr considerabil de magistraţi – judecători şi procurori din România – au fost invitaţi şi au participat la programe externe pentru justiţie, împărtăşind partenerilor externi experienţa sistemului judiciar român.
Acreditarea ideii că participarea magistraţilor la programe cu finanțare externă pentru justiție şi remunerarea pentru activităţile desfăşurate în cadrul acestora se realizează în afara cadrului legal şi că, în consecinţă, ar trebui sancţionate, reprezintă o atitudine regretabilă ce dăunează grav imaginii justiţiei, interesului public şi societăţii, subminând încrederea cetăţenilor în sistemul judiciar.
În ceea ce priveşte criteriile şi procedura de selecţie a magistraţilor români în calitate de experţi în cadrul programelor menţionate, aceasta se realizează – tocmai în considerarea expertizei lor profesionale – de către promotorii proiectelor şi nu de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Pentru eliminarea oricăror confuzii, precizăm că CSM are doar competenţa, conform prevederilor art. 68 alin. (3) lit. m) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin HCSM nr. 326/2005, de a aviza propunerile instanţelor şi parchetelor privind deplasările în străinătate în misiuni temporare ale judecătorilor şi procurorilor, atunci când, în urma unor verificări, se constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute de textul regulamentar menţionat.
Pentru evitarea propagării în spaţiul public a unor speculaţii sau interpretări deformate/trunchiate privind activităţile profesionale ale magistraţilor români, Consiliul Superior al Magistraturii recomandă jurnaliştilor să apeleze la sursele de informare oficiale ale instituţiei şi să consulte documentele oficiale anterior lansării, în spaţiul public, a unor informaţii eronate sau insuficient documentate.
