Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
298 views
Dec. ÎCCJ (SP) nr. 100/2020
NCPC: art. 957 alin. (1); NCPP: art. 51, art. 240, art. 275 alin. (3), art. 453 alin. (2), art. 581, art. 598 alin. (1) lit. a), b), şi lit. c), art. 600 alin. (1)
Petentul A. a solicitat, în temeiul art. 957 alin. (1) din C. proc. civ., ridicarea măsurii sechestrului asigurător care afectează anumite bunuri imobile proprietatea acestuia, menţinută prin Sentinţa penală nr. 213 pronunţată la data de 23 aprilie 2014 de Tribunalul Gorj, secţia penală, în Dosarul nr. x/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 1013 din data de 7 iulie 2015 a Curţii de Apel Craiova, în scopul garantării recuperării prejudiciului produs persoanelor vătămate constituite părţi civile în procesul penal, urmare a admiterii unora dintre acţiunile civile promovate în procesul penal şi obligării inculpatului A., în solidar cu alţi coinculpaţi, la plata prejudiciilor reţinute la filele x din Sentinţa penală nr. 213 din data de 23 aprilie 2014 a Tribunalului Gorj, secţia penală. În motivarea cererii, petentul a susţinut că şi-a executat, în mod integral, obligaţiile de plată instituite în sarcina sa.
Înalta Curte reţine că, în prezent, procesul penal în care a fost inculpat petentul A. se află în faza de executare a hotărârii, context în care constatarea executării obligaţiei de plată a prejudiciului cauzat părţilor civile se face în conformitate cu dispoziţiile art. 581 din C. proc. pen., care prevăd:
„Dispoziţiile din hotărârea penală privitoare la despăgubirile civile şi la cheltuielile judiciare cuvenite părţilor se execută potrivit legii civile”.
Pe cale de consecinţă, cererea de ridicare a sechestrului, măsură subsecventă constatării îndeplinirii obligaţiilor civile, urmează acelaşi regim, indiferent dacă hotărârea definitivă a instanţei penale a fost sau nu pusă în executare, neexistând nicio raţiune pentru care competenţa materială şi funcţională de soluţionare a cererii de ridicare a sechestrului să fie condiţionată de începerea executării silite împotriva condamnatului-debitor.
Interpretarea sistematică a dispoziţiilor normative privind măsurile asiguratorii în procesul penal (art. 240 şi următoarele din C. proc. pen.) susţine concluzia că în faza de executare a hotărârii competenţa cu privire la cererile privind despăgubirile civile este dată de plano instanţei civile, cu excepţia contestaţiei la executare formulate în temeiul dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. a), b), şi lit. c) din C. proc. pen., expres prevăzută de art. 600 alin. (1) din C. proc. pen., în condiţiile în care este reglementată competenţa instanţei penale în ceea ce priveşte luarea, ridicarea, modul de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii a sechestrului doar în fazele de urmărire penală şi de judecată ale procesului penal. Odată cu pronunţarea hotărârii, prorogarea de competenţă a instanţei penale cu privire la acţiunea civilă încetează. Astfel, conform dispoziţiilor art. 250 alin. (8) şi art. 252^2 alin. (4) din C. proc. pen., în faza de executare a hotărârii penale „asupra modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii” sau „împotriva modului de aducere la îndeplinire a încheierii sau a hotărârii judecătoreşti de valorificare a bunurilor mobile sechestrate” „se poate face contestaţie potrivit legii civile”.
Şi dispoziţiile art. 453 alin. (2) din C. proc. pen., care prevăd competenţa exclusivă a instanţei civile de a soluţiona cererile de revizuire a hotărârilor judecătoreşti penale definitive cu privire la latura civilă, susţin prorogarea de competenţă a instanţei penale cu privire la acţiunea civilă doar pentru faza de judecată a procesului penal, nu şi pentru cea de executare.
Competenţa de ridicare a măsurii asigurătorii, în lipsa unei reglementări exprese, nu se poate stabili în aplicarea principiului simetriei juridice, aşa cum solicită reprezentantul Ministerului Public, pentru că, pe de o parte, acesta nu este aplicabil în dreptul public, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa (a se vedea Deciziile nr. 147/2012 şi nr. 731/2012), iar, pe de altă parte, în baza acestui principiu, competenţa ar aparţine organului care a instituit măsura asigurătorie, în speţă procurorul, care nu mai poate dispune măsuri într-o cauză în care s-a dezînvestit prin întocmirea rechizitoriului şi sesizarea instanţei.
Prin urmare, după rămânerea definitivă a hotărârii, soluţionarea cererii de ridicare a sechestrului asigurător revine instanţei civile competente material şi teritorial, în speţă Judecătoriei Sectorului 5, secţia a II-a civilă.
În consecinţă, în baza art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 5, secţia a II-a civilă, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Sursa informației: www.scj.ro.
