Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
313 views
Dec. ÎCCJ (SP) nr. 578/2019
NCPP: art. 16 alin. (1) lit. a) – d), art. 275 alin. (2), art. 426; L. nr. 47/1992: art. 29
Înalta Curte reţine că dispoziţiile legale a căror neconstituţionalitate se invocă prevăd următoarele:
Art. 426 C. proc. pen. reglementează cazurile de contestaţie în anulare, stabilind că:
„Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri: […] b) când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal. […]”
Or, pe calea excepţiei în discuţie, recurentul a criticat faptul că aceste dispoziţii legale nu creează posibilitatea inculpaţilor condamnaţi, deşi existau probe cu privire la incidenţa în cauză a vreunuia din cazurile reglementate de art. 16 alin. (1) lit. a) – d) din C. proc. pen., de a formula contestaţie în anulare întemeiată pe motivul de contestaţie în anulare reglementat de art. 426 lit. b) din C. proc. pen.
Aşadar, rezultă că în realitate ceea ce contestă recurentul nu vizează neconstituţionalitatea textul de lege menţionat, respectiv art. 426 alin. (1) C. proc. pen., ci faptul că în conţinutul acestuia legiuitorului nu a inclus între cazurile de contestaţie în anulare şi cauzele de achitare prevăzute de art. 16 lit. a), b), c) şi d) C. proc. pen., aspecte care însă depăşesc competenţa Curţii Constituţionale.
Prin urmare, având în vedere criticile formulate în susţinerea prezentei cereri de sesizare şi faţă de conţinutul dispoziţiilor a căror neconstituţionalitate se cere a fi verificată, Înalta Curte constată că prin excepţia invocată nu se formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci se susţin aspecte care ţin de modificarea legislativă a unui text de lege pe care autorul excepţiei îl contestă, atribut care revine doar puterii legislative, nu şi Curţii Constituţionale, care nu poate modifica, adăuga sau abroga prevederi legale.
Potrivit legii şi jurisprudenţei în materie, Înalta Curte constată, în raport de motivele formulate în susţinerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, că prin problema ridicată nu se antamează, în realitate, o chestiune de constituţionalitate, iar din această perspectivă, în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevăzute de lege pentru sesizarea instanţei de contencios constituţional cu excepţia ridicată, în cauză se apreciază că acestea nu sunt îndeplinite cumulativ, conform dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată.
Concluzionând, în condiţiile în care, remediul procesual al excepţiei de neconstituţionalitate nu a fost folosit de recurentul A. în scopul şi finalitatea sa, respectiv armonizarea normei procesual penale cu legea fundamentală, Înalta Curte apreciază că excepţia invocată este contrară prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Pentru considerentele anterior expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale din cuprinsul încheierii din data de 27 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, ca nefondat.
Faţă de soluţia dispusă, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar potrivit alin. (6) al aceluiaşi articol, onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Sursa informației: www.scj.ro.
