117 views
|
Actul publicat în Monitorul Oficial |
Sumar |
|
Regulamentul din 24 octombrie 2005 al Senatului – Republicare*)
(M. Of. nr. 513 din 18 mai 2021) |
*) Republicat în temeiul art. II din Hotărârea Senatului nr. 44/2021 pentru completarea Regulamentului Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 12 aprilie 2021, dându-se textelor o nouă numerotare. Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 21 aprilie 2021. |
În M. Of. nr. 513 din 18 mai 2021 s-a republicat Regulamentul Senatului.
Prezentăm, în continuare, cele mai importante dispoziții regăsite în respectivul act normativ.
Prezentare generală
CAPITOLUL I: Organizarea Senatului
SECŢIUNEA 1: Constituirea Senatului
SECŢIUNEA 2: Grupurile parlamentare
SECŢIUNEA 3: Biroul permanent al Senatului şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare
SECŢIUNEA 4: Comisiile Senatului
SUBSECŢIUNEA 1: Dispoziţii comune
SUBSECŢIUNEA 2: Comisiile permanente
SUBSECŢIUNEA 3: Comisii speciale
SUBSECŢIUNEA 4: Comisii de anchetă
CAPITOLUL II: Desfăşurarea lucrărilor Senatului
SECŢIUNEA 1: Sesiunile şi actele Senatului
SECŢIUNEA 2: Ordinea de zi şi programul de activitate
SECŢIUNEA 3: Procedura legislativă
SECŢIUNEA 4: Respectarea principiului bicameralismului
SECŢIUNEA 5: Procedura de urgenţă
SECŢIUNEA 6: Termene procedurale
SECŢIUNEA 7: Desfăşurarea şedinţelor Senatului
SECŢIUNEA 8: Procedura de vot
SECŢIUNEA 9: Procedura pentru respingerea, reexaminarea şi promulgarea legii
SECŢIUNEA 10: Procedura aplicabilă iniţiativelor de revizuire a Constituţiei României
SECŢIUNEA 11: Procedura privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului
CAPITOLUL III: Moţiuni, întrebări, interpelări, informări, petiţii
SECŢIUNEA 1: Moţiuni simple
SECŢIUNEA 2: Întrebări
SECŢIUNEA 3: Interpelări
SECŢIUNEA 4: Ora Guvernului
SECŢIUNEA 5: Ora prim-ministrului
SECŢIUNEA 6: Informarea Senatului şi a senatorilor
SECŢIUNEA 7: Petiţii
SECŢIUNEA 8: Declaraţii politice
CAPITOLUL IV: Statutul senatorului
SECŢIUNEA 1: Imunitatea parlamentară
SECŢIUNEA 2: Conflictul de interese, constatarea incompatibilităţilor şi alte interdicţii
SECŢIUNEA 3: Exercitarea mandatului de senator
SECŢIUNEA 4: Concedii, absenţe, demisii
SECŢIUNEA 5: Deontologia parlamentară; abateri şi sancţiuni
CAPITOLUL V: Serviciile Senatului
CAPITOLUL VI: Dispoziţii tranzitorii şi finale
ANEXĂ: PROCEDURA DE LUCRU şi mecanismul decizional aplicabile în domeniul afacerilor europene
Astfel, art. 4 prezintă următoarele aspecte de interes:
„Art. 4
(1) Senatul legal constituit alege Biroul permanent.
(2) Până la alegerea Biroului permanent, lucrările plenului Senatului sunt conduse de cel mai în vârstă senator, în calitate de preşedinte decan de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 senatori, în calitate de secretari asistenţi. În situaţia în care 2 sau mai mulţi senatori au aceeaşi dată de naştere, desemnarea se face în ordinea alfabetică a numelui.
(3) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedintele decan de vârstă ori de către unul sau mai mulţi secretari asistenţi, indiferent de motiv, se constată prin votul majorităţii senatorilor şi atrage, de drept, înlocuirea acestora cu următorii senatori, potrivit criteriilor prevăzute la alin. (2).
(4) Refuzul exercitării atribuţiilor de către preşedintele decan de vârstă ori de către unul sau mai mulţi secretari asistenţi, indiferent de motiv, se comunică personal în plenul Senatului şi atrage, de drept, înlocuirea sa, potrivit dispoziţiilor prevăzute la alin. (2).
(5) Până la alegerea Biroului permanent pot avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator, a procedurilor necesare depunerii jurământului sau legate de constituirea noului Senat.”
Art. 18 prezintă următoarele aspecte:
„(1) Liderul grupului parlamentar are următoarele atribuţii:
a) prezintă Senatului, la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, denumirea grupului, precum şi componenţa sa numerică;
b) prezintă Senatului reprezentanţii grupului pentru negocierile privind compunerea Biroului permanent, precum şi pentru compunerea comisiilor Senatului şi a birourilor comisiilor Senatului;
c) prezintă Senatului candidaţii grupului pentru funcţiile din Biroul permanent;
d) participă, fără drept de vot, la şedinţele Biroului permanent;
e) poate cere continuarea, întreruperea sau încheierea dezbaterilor, cu respectarea prevederilor prezentului regulament;
f) poate solicita lista nominală a voturilor exprimate cu prilejul dezbaterilor în plenul Senatului;
g) poate contesta rezultatul votului exprimat în plenul Senatului;
h) poate cere pauză pentru consultări în grupul parlamentar al cărui lider este sau, după caz, cu ceilalţi lideri ai grupurilor parlamentare;
i) poate propune modalitatea de vot;
j) poate propune, în numele grupului parlamentar, retrimiterea proiectului de lege la comisia sesizată în fond;
k) poate propune completarea sau modificarea ordinii de zi;
l) anunţă modificările privind participarea membrilor grupului la comisiile Senatului;
m) cere, în numele grupului parlamentar, revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor propuşi de grupul pe care îl reprezintă;
n) informează membrii grupului asupra activităţilor Senatului şi ale comisiilor Senatului;
o) reprezintă grupul ori de câte ori este nevoie în activitatea Senatului;
p) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin regulamentul grupului sau decise prin votul grupului.
(2) Unul dintre viceliderii grupului îl înlocuieşte pe lider în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie, în baza mandatului dat de acesta.
(3) Secretarul grupului asigură întocmirea documentelor necesare grupului.”
Un alt articol important este și art. 84, cu următorul conținut:
„(1) Senatul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent ori a cel puţin o treime din numărul total al senatorilor.
(2) Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde motivul, ordinea de zi propusă şi durata de desfăşurare a sesiunii extraordinare.
(3) Convocarea se face de preşedintele Senatului. Preşedintele poate să nu ia în considerare cererile de convocare a unei sesiuni extraordinare, care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2).
(4) Respingerea de către Senat a ordinii de zi propuse împiedică ţinerea sesiunii extraordinare.”
Art. 92 are următorul conținut:
„(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, în conformitate cu art. 74 din Constituţia României, republicată.
(2) Proiectele de lege iniţiate de Guvern şi propunerile legislative iniţiate de senatori, de deputaţi sau de cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să fie însoţite de expunere de motive, să fie redactate în forma proprie unui act normativ, pe articole şi, după caz, pe capitole şi secţiuni.
(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea către Senat a proiectului de lege ce intră în competenţa acestuia de adoptare, ca primă Cameră sesizată.
(4) Senatorii, deputaţii şi cetăţenii îşi exercită dreptul la iniţiativă legislativă prin transmiterea către Camera competentă a propunerii legislative, în scopul de a o dezbate şi de a o adopta ca primă Cameră sesizată.
(5) Legile constituţionale pot fi iniţiate în condiţiile art. 150 şi 151 din Constituţia României, republicată.
(6) Propunerile legislative formulate de senatori şi deputaţi, care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie să fie însoţite de dovada solicitării informării Guvernului, înaintată prin preşedintele Senatului, în conformitate cu dispoziţiile art. 111 din Constituţia României, republicată.
(7) Senatul, ca primă Cameră sesizată, are în competenţă, spre dezbatere şi adoptare, proiectele de lege şi propunerile legislative în domeniile stabilite de art. 75 din Constituţia României, republicată, după cum urmează:
1. proiectele de lege şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare;
2. proiectele legilor organice prevăzute la:
– art. 3 alin. (2) – Teritoriul;
– art. 5 alin. (1) – Cetăţenia;
– art. 12 alin. (4) – Simboluri naţionale;
– art. 16 alin. (4) – Egalitatea în drepturi;
– art. 44 alin. (2) – Dreptul de proprietate privată;
– art. 70 alin. (1) – Jurământul deputaţilor şi senatorilor;
– art. 73 alin. (3) – Categorii de legi:
– lit. a) – sistemul electoral, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
– lit. b) – organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
– lit. d) – organizarea şi desfăşurarea referendumului;
– lit. f) – regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
– lit. g) – regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
– lit. h) – infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
– lit. i) – acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
– lit. j) – statutul funcţionarilor publici;
– lit. m) – regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
– lit. p) – regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
– lit. r) – statutul minorităţilor naţionale din România;
– lit. s) – regimul general al cultelor;
– art. 83 alin. (3) – Preşedintele României – prelungirea mandatului;
– art. 136 alin. (3), (4) şi (5) – Proprietatea;
– art. 141 – Consiliul Economic şi Social.
(8) Senatul ia în dezbatere şi adoptare, în calitate de Cameră decizională, proiectele de lege şi propunerile legislative adoptate de Camera Deputaţilor, la sesizarea acesteia, în domeniile stabilite la art. 75 din Constituţia României, republicată, după cum urmează:
1. proiectele de lege şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate ori acorduri;
2. proiectele legilor organice prevăzute la:
– art. 31 alin. (5) – Organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de radio şi televiziune şi controlul parlamentar al acestora;
– art. 40 alin. (3) – Dreptul de asociere;
– art. 52 alin. (2) – Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, respectiv art. 73 alin. (3) lit. k)- Contenciosul administrativ;
– art. 55 alin. (2) şi (3) – Apărarea ţării;
– art. 58 alin. (3) – Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului;
– art. 73 alin. (3) – Categorii de legi:
– lit. e) – organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
– lit. l) – organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
– lit. n) – organizarea generală a învăţământului;
– lit. o) – organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
– art. 79 alin. (2) – Consiliul Legislativ;
– art. 102 alin. (3) – Guvernul – rolul şi structura;
– art. 105 alin. (2) – Guvernul – incompatibilităţi;
– art. 117 alin. (3) – Înfiinţarea de autorităţi administrative autonome;
– art. 118 alin. (2) şi (3) – Sistemul de apărare;
– art. 120 alin. (2) – Administraţia publică locală – principii de bază;
– art. 123 alin. (3) – Prefectul;*
_______
*Prevederile fostului art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţa 13 au fost declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 474/2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 89 alin. (8) pct. 2 liniuţele 13 şi 14, art. 146 alin. (5), (8), (10) şi (11), art. 150 şi art. 151 alin. (1), (2) şi (7) din Regulamentul Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016.
– art. 125 alin. (2) – Statutul judecătorilor;
– art. 126 alin. (4) şi (5) – Instanţele judecătoreşti;
– art. 128 alin. (2) – Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie;
– art. 134 alin. (2) şi (4) – Consiliul Superior al Magistraturii – atribuţii;
– art. 140 alin. (1) – Curtea de Conturi;
– art. 142 alin. (5) – Curtea Constituţională – structura.”
