Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect – modificări (H.G. nr. 703/2019)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 16, după alin. (4), se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul conținut:

„(5) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi titlurilor de calificare de arhitect prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice, în cazul în care formarea a început înainte de data de 18 ianuarie 2016.”

„(1) Având în vedere faptul că exercitarea profesiei de arhitect constituie un ansamblu de activităţi complexe de interes general ce contribuie la protejarea şi dezvoltarea mediului şi a patrimoniului natural şi construit, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în localităţile urbane şi rurale, cetăţenii statelor membre de origine sau de provenienţă, precum şi cetăţenii statelor terţe trebuie să deţină cunoştinţele lingvistice necesare exercitării profesiei de arhitect în România, precum şi să facă dovada cunoaşterii legislaţiei române necesare exercitării dreptului de semnătură în România.

(2) Orice control efectuat de către Ordinul Arhitecţilor din România, în calitate de autoritate competentă, în vederea verificării respectării obligaţiei de a deţine cunoştinţele lingvistice, conform prevederilor alin. (1), se limitează la cunoştinţele lingvistice necesare exercitării profesiei de arhitect în România.

(3) Controlul efectuat de către autoritatea competentă, conform prevederilor alin. (2), se realizează numai în cazurile în care există îndoieli temeinice şi justificate cu privire la gradul de cunoaştere a limbii române necesare exercitării profesiei de arhitect în România.

(4) Cunoştinţele prevăzute la alin. (1) nu intră în procedura de recunoaştere, iar controalele prevăzute la alin. (2) pot fi efectuate numai după recunoaşterea calificării profesionale, potrivit prevederilor legale în vigoare.

(5) Controlul lingvistic efectuat de către autoritatea competentă trebuie să fie proporţional cu activitatea care urmează a fi desfăşurată de arhitect şi poate fi contestat la instanţele judecătoreşti de contencios administrativ, potrivit legii”.