Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect – modificări (H.G. nr. 703/2019)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la art. 16, după alin. (4), se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul conținut:

„(5) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și titlurilor de calificare de arhitect prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice, în cazul în care formarea a început înainte de data de 18 ianuarie 2016.”

„(1) Având în vedere faptul că exercitarea profesiei de arhitect constituie un ansamblu de activități complexe de interes general ce contribuie la protejarea și dezvoltarea mediului și a patrimoniului natural și construit, la îmbunătățirea condițiilor de viață în localitățile urbane și rurale, cetățenii statelor membre de origine sau de proveniență, precum și cetățenii statelor terțe trebuie să dețină cunoștințele lingvistice necesare exercitării profesiei de arhitect în România, precum și să facă dovada cunoașterii legislației române necesare exercitării dreptului de semnătură în România.

(2) Orice control efectuat de către Ordinul Arhitecților din România, în calitate de autoritate competentă, în vederea verificării respectării obligației de a deține cunoștințele lingvistice, conform prevederilor alin. (1), se limitează la cunoștințele lingvistice necesare exercitării profesiei de arhitect în România.

(3) Controlul efectuat de către autoritatea competentă, conform prevederilor alin. (2), se realizează numai în cazurile în care există îndoieli temeinice și justificate cu privire la gradul de cunoaștere a limbii române necesare exercitării profesiei de arhitect în România.

(4) Cunoștințele prevăzute la alin. (1) nu intră în procedura de recunoaștere, iar controalele prevăzute la alin. (2) pot fi efectuate numai după recunoașterea calificării profesionale, potrivit prevederilor legale în vigoare.

(5) Controlul lingvistic efectuat de către autoritatea competentă trebuie să fie proporțional cu activitatea care urmează a fi desfășurată de arhitect și poate fi contestat la instanțele judecătorești de contencios administrativ, potrivit legii”.