276 views
|
Actul publicat în Monitorul Oficial |
Sumar |
| H.G. nr. 863/2021 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021-2025, precum şi a Planului general de acţiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021-2025
(M. Of. nr. 809 din 24 august 2021) |
Se aprobă Strategia de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021-2025, precum şi Planul general de acţiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021-2025. |
În M. Of. nr. 809 din 24 august 2021 s-a publicat H.G. nr. 863/2021 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021-2025, precum şi a Planului general de acţiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021-2025.
Stategia de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021-2025 se regăsește în cadrul anexei nr. 1, care face parte integrantă din respectiva hotărâre.
Astfel, în cele ce urmează, prezentăm structura strategiei, dar și cele mai importante dispoziții din respectiva anexă.
Structura
Capitolul 0:
I. Introducere
Capitolul I: Priorităţi şi politici
Capitolul II: Principii generale
Capitolul III: Informaţii generale relevante şi definirea problemelor
Capitolul IV: Misiune, viziune, valori
Capitolul V: Obiective strategice şi obiective specifice
Capitolul VI: Indicatori
Capitolul VII: Implicaţii pentru buget
Capitolul VIII: Proceduri de monitorizare şi evaluare
Capitolul IX: Etape ulterioare
Mai departe, redăm cele mai importante dispoziții din anexa nr. 1.
„Strategia de dezvoltare a justiţiei ca serviciu public pentru perioada 2010-2014 şi planul de acţiune aferent, precum şi Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.155/2014, şi planul de acţiune aferent reprezintă documente programatice de referinţă, care au vizat implementarea şi continuarea politicilor publice reformatoare în cadrul sistemului judiciar. Între principalele obiective şi direcţii de acţiune este prevăzută şi reorganizarea, respectiv consolidarea sistemului de probaţiune, astfel încât, raportat la atribuţiile şi responsabilităţile conferite de noile coduri în materie penală, instituţia probaţiunii să atingă consistenţa necesară pentru îndeplinirea adecvată a competenţelor stabilite de actualul cadru legislativ.
Ca atare, prezenta strategie promovează dezvoltarea sistemului naţional de probaţiune în aşa fel încât echilibrul impus între prevederile noii legislaţii în materie penală şi capacitatea practică a instituţiei probaţiunii de a da conţinut concret atribuţiilor semnificativ crescute impuse de actualul cadru normativ să fie asigurat.
Priorităţile cuprinse în strategie contribuie la realizarea politicii publice în materie penală asumate de Ministerul Justiţiei şi totodată sunt în conformitate cu recomandările referitoare la organizarea şi funcţionarea activităţii de probaţiune adoptate la nivelul Consiliul Europei, în special:
– Recomandarea Rec (2010) 1 a Comitetului de Miniştri ai statelor membre privind regulile europene în probaţiune;
– Recomandarea nr. R (97) 12 a Comitetului de Miniştri privind personalul implicat în aplicarea sancţiunilor şi măsurilor comunitare;
– Recomandarea REC (2017) 3 a Comitetului de Miniştri privind Regulile europene referitoare la sancţiuni şi măsuri comunitare [care a înlocuit Recomandarea nr. R (92) 16 a Comitetului de Miniştri privind Regulile europene referitoare la sancţiunile şi măsurile comunitare, respectiv Recomandarea Rec (2000) 22 a Comitetului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea punerii în aplicare a normelor europene privind sancţiunile şi măsurile comunitare].
În acelaşi timp, documentul oferă o viziune pe termen mediu asupra dezvoltării sistemului de probaţiune din România, printr-o abordare sinergică, ţinând cont de interconexiunea dintre noile prevederi în materie penală, nevoia de securitate comunitară şi contextul socioeconomic actual.
Sistemul naţional de probaţiune beneficiază de un set de legi substanţiale proprii care completează legislaţia specifică noilor coduri în materie penală şi procesual penală.
(…)
Misiune: misiunea sistemului naţional de probaţiune este aceea de a coordona executarea măsurilor educative şi a sancţiunilor neprivative de liberate, concomitent cu valorificarea potenţialului socioeconomic al persoanelor care au săvârşit infracţiuni, în scopul îmbunătăţirii şanselor acestora de reintegrare în societate, reducerii recidivei şi creşterii gradului de siguranţă în comunitate. În acelaşi timp, serviciile de probaţiune sprijină organele judiciare în procesul de individualizare a sancţiunilor prin realizarea unor evaluări ale persoanelor inculpate, cercetate sau judecate pentru săvârşirea de infracţiuni.
Viziune: dezvoltare instituţională coerentă şi solidă, pilon de bază pentru asigurarea unei intervenţii de probaţiune eficiente, inovatoare şi performante care contribuie efectiv la interesele societăţii privind siguranţa cetăţenilor, reducerea costurilor sociale ale încarcerării, scăderea recidivei şi capacitarea persoanelor care au săvârşit infracţiuni de a se înscrie pe un traseu de viaţă prosocial.
Valorile sistemului naţional de probaţiune:
– profesionalism, integritate;
– responsabilitate;
– angajament şi implicare;
– respect;
– empatie;
– disponibilitate şi deschidere.
Indicatorii de rezultat pentru fiecare dintre obiectivele specifice din prezenta strategie vor fi incluşi/se vor regăsi în Planul general de acţiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021-2025, cuprins în anexa nr. 2 la hotărâre.
Poziţionarea instituţiei probaţiunii în cadrul sistemului penal românesc necesită o definire coerentă din perspectiva complementarităţii cu celelalte instituţii penale şi din perspectiva resurselor financiare alocate. În acest fel, instituţia probaţiunii va putea îndeplini la parametri optimi responsabilităţile specifice domeniului său de competenţă şi totodată va contribui în mod semnificativ la eficientizarea actului de justiţie. Din această perspectivă, sprijinul concertat din partea conducerii Ministerului Justiţiei, precum şi a factorilor politici de decizie este deopotrivă indispensabil şi hotărâtor.
Realizarea obiectivelor cuprinse în Strategia de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021-2025 este condiţionată de alocarea unor resurse bugetare care să sprijine atingerea rezultatelor vizate în mod adecvat, coerent şi eficient, estimate în nota de fundamentare pentru toată perioada de implementare.
O parte dintre obiective pot fi acoperite prin surse de finanţare alternative bugetului de stat, prin finanţare externă (de exemplu, în cadrul proiectului „Servicii corecţionale”, respectiv proiectului „Normalitatea”, finanţate prin Mecanismul financiar norvegian 2014-2021), respectiv prin atragerea de alte fonduri externe, precum cele puse la dispoziţie de Comisia Europeană.
Scopul procesului de monitorizare a strategiei este acela de a corela obiectivele şi priorităţile cu rezultatele implementării acţiunilor, astfel încât să permită o evaluare corectă a rezultatelor finale obţinute.
Monitorizarea strategiei va fi efectuată pe baza planului general de acţiune, în cuprinsul căruia vor fi incluse obiectivele strategice, obiectivele generale, acţiunile care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor, termenele de realizare, structura instituţională/persoanele responsabile, precum şi rezultatele aşteptate.
Procesul de monitorizare a implementării va fi coordonat de către directorul general al DNP împreună cu Consiliul consultativ al DNP.
Monitorizarea implementării va fi efectuată de comisia de monitorizare din cadrul DNP, constituită pe baza deciziei directorului general.
Comisia de monitorizare va fi convocată de către directorul general al DNP anual sau ori de câte ori acesta consideră necesar.
La întâlnirile comisiei de monitorizare pot fi invitaţi ministrul justiţiei, secretarul de stat care coordonează activitatea sistemului de probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei, precum şi membrii Consiliului consultativ.
Monitorizarea implementării se va concretiza prin rapoartele anuale de monitorizare. Raportul anual de monitorizare va fi întocmit de către membrii comisiei de monitorizare şi va fi supus spre analiză şi asumare conducerii DNP. Documentul final va fi transmis conducerii Ministerului Justiţiei, precum şi serviciilor de probaţiune. Pe baza rapoartelor anuale de monitorizare, comisia de monitorizare poate propune revizuiri periodice ale strategiei şi ale planului de acţiune.
Evaluarea gradului de implementare a strategiei va fi efectuată pe baza rezultatelor atinse. Pe durata implementării strategiei va fi elaborat un raport anual de evaluare a atingerii obiectivelor prevăzute de strategie şi a schimbărilor efectuate în procesul implementării, care va fi întocmit de o persoană desemnată în acest scop din cadrul comisiei de monitorizare. Documentul va fi supus spre analiză şi asumare conducerii DNP, după care va fi comunicat conducerii Ministerului Justiţiei, precum şi serviciilor de probaţiune.
Până la finalul anului în curs, fiecare serviciu de probaţiune va elabora propriul plan de acţiune pentru anul următor, cu luarea în considerare a planului general de acţiune prevăzut în anexa nr. 2 la hotărâre.
(…)”.
În cadrul anexei nr. 2, care facem parte integrantă din H.G. nr. 863/2021, se prezintă Planul general de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului naţional de probaţiune din România pentru perioada 2021-2025.
