Stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (O.U.G. nr. 40/2016)

În M. Of. nr. 490 din 30 iunie 2016, a fost publicată O.U.G. nr. 40/2016 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Considerente:

– Programul de guvernare aprobat de Parlament stabileşte o serie de măsuri concrete în ceea ce priveşte eficientizarea funcţionării aparatului central de lucru al Guvernului, cu scopul creşterii performanţei administraţiei publice;

– faptul că în lipsa cadrului normativ de nivel primar, nu pot fi luate la nivelul Guvernului măsuri privind organizarea şi funcţionarea unor instituţii din aparatul de lucru al Guvernului, precum şi al altor instituţii aflate în subordinea Guvernului şi coordonarea prim-ministrului sau a secretarului general al Guvernului;

– în vederea asigurării concordanţei cu Recomandarea Comisiei Europene din 14 iulie 2014 privind principiile pentru protecţia consumatorilor şi a utilizatorilor de servicii de jocuri de noroc online şi pentru împiedicarea accesului minorilor la jocurile de noroc online, precum şi cu Recomandarea din 23 septembrie 2015 impune măsuri imediate referitoare la stabilirea entităţii publice care să exercite drepturile şi obligaţiile la Compania Naţională „Loteria Română” – S.A. de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri;

– faptul că într-un mediu concurenţial, dezvoltarea şi diversificarea schimburilor economice, culturale, ştiinţifice şi tehnologice ale României sunt vitale pentru progresul ţării noastre, context în care lipsa reglementării la nivel primar face imposibilă luarea unei decizii la nivelul Guvernului privind participarea ţării noastre la expoziţii internaţionale în perioada următoare; pentru acest motiv se impune crearea în regim de urgenţă a cadrului legal pentru plata unor contribuţii financiare voluntare ale ţării noastre la bugetul unor organizaţii internaţionale, întrucât această măsură vizează inclusiv plata unor contribuţii ce revin României pentru anul în curs;

– faptul că potrivit Legii nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, Consiliul de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, sub control parlamentar, ar fi trebuit să funcţioneze la această dată; cu toate acestea, deşi înfiinţat, Consiliul de monitorizare nu îşi poate desfăşura activitatea întrucât Legea nr. 8/2016 este lacunară sau necorelată cu legislaţia în vigoare în ceea ce priveşte organizarea, funcţionarea şi bugetarea Consiliului de monitorizare, situaţie ce reclamă completarea normei primare în regim de urgenţă;

– faptul că în contextul înfiinţării Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, pentru realizarea unui profil distinct al instituţiilor implicate în implementarea Convenţiei, care să răspundă unor noi cerinţe ridicate de necesitatea îndeplinirii în continuare, la un alt nivel calitativ, a unor atribuţii sau îndeplinirii unor noi atribuţii, de natură a asigura un serviciu public calitativ şi competent orientat către persoanele cu dizabilităţi şi nevoile acestora, se impune realizarea în regim de urgenţă a unor corelări normative la nivel primar în ceea ce priveşte atribuţiile mai multor instituţii/autorităţi publice cu responsabilităţi în domeniu;

– faptul că în vederea respectării angajamentelor asumate de România în contextul de securitate actual, nivelul ridicat al responsabilităţilor şi cerinţelor de ocupare a funcţiilor din cadrul structurilor de reprezentare naţională şi a structurilor NATO impune asigurarea unui sistem de motivare salarială adecvată şi nediscriminatorie menit să atragă candidaţi cu un înalt nivel de pregătire profesională; în acest context, neadoptarea unor măsuri de modificare şi completare a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, face imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi generează riscul netrimiterii în misiune permanentă în străinătate a personalului militar;

– existența necesității îmbunătăţirii reglementărilor actuale privind procesul de prioritizare a investiţiilor publice, în sensul consolidării legăturii dintre procesul de elaborare a propunerilor pentru proiectul de buget şi procesul de prioritizare, în scopul îmbunătăţirii managementului investiţiilor publice,

• instituirea unor obligaţii în sarcina ordonatorilor principali de credite de a finanţa cu prioritate, în funcţie de necesarul de finanţare, acele proiecte de investiţii publice care obţin punctaje ridicate în urma aplicării principiilor şi criteriilor de prioritizare,
• potrivit prevederilor art. 33 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Finanţelor Publice transmite ordonatorilor principali de credite, până la data de 1 august a fiecărui an, o scrisoare-cadru care specifică contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum şi limitele de cheltuieli aprobate de Guvern,
• neadoptarea măsurilor propuse ar conduce la elaborarea de către ordonatorii principali de credite a propunerilor pentru proiectul de buget fără a avea la bază rezultatele prioritizării proiectelor de investiţii publice semnificative, aşa cum sunt acestea aprobate de către Guvern, cu consecinţe negative asupra implementării proiectelor de investiţii publice respective,
• este necesară reglementarea în regim de urgenţă a mecanismului pe care ordonatorii principali de credite să îl utilizeze în procesul de elaborare a propunerilor de buget pentru proiectele de investiţii publice semnificative, astfel încât prevederile să poată fi aplicate începând cu procesul de elaborare a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017;

– necesitatea consolidării structurii organizaţionale a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi optimizarea proceselor de activitate din cadrul instituţiei reprezintă cerinţe permanente în atingerea dezideratelor propuse;

– faptul că în ultimii ani, fenomenul sedentarismului în rândul populaţiei României, în special al tinerilor, a luat o amploare deosebită, fiind necesară monitorizarea acestui proces şi adoptarea unor măsuri imediate pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, este necesară amendarea legislaţiei în vigoare, prin completarea atribuţiilor Ministerului Tineretului şi Sportului, în sensul creării unor programe şi platforme de cercetare în sport, în vederea dezvoltării aptitudinilor şi performanţelor motorii şi educaţionale în rândul populaţiei, mai ales al celor tineri,

– faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor propuse în prezenta ordonanţă de urgenţă va genera blocaje, ineficienţă şi pierderi la nivelul aparatului de lucru al Guvernului, precum şi al instituţiilor/autorităţilor din administraţia publică centrală cu responsabilităţi în domeniu, precum şi afectarea în continuare a unei mari părţi a populaţiei României care se confruntă cu fenomenul birocraţiei excesive;

– faptul că în aceste condiţii nu se poate asigura punerea în aplicare a Programului de guvernare şi îndeplinirea principalului rol al Guvernului de a realiza politica internă şi externă a ţării şi de a exercita conducerea generală a administraţiei publice, cu repercusiuni directe asupra cetăţenilor.

Vom prezenta, în continuare, structura respectivei ordonanțe.

Cap. I („Măsuri la nivelul administraţiei publice centrale”)

Cap. II („Modificarea şi completarea unor acte normative”)

Cap. III („Dispoziţii finale”)

În continuare, vom prezenta, o parte dintre dispozițiile respectivei ordonanțe.