Solicitarea anulării notificării privind încetarea raporturilor de muncă și obligarea pârâtei la plata unor daune morale. Recurs respins ca inadmisibil (NCPC, C. muncii, L. nr. 62/2011)

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 12/2021

NCPC: art. 457, art. 483 alin. (2), art. 493 alin. (5), art. 634 alin. (1) pct. 4; C. muncii: art. 8, art. 17 şi art. 19, art. 274; L. nr. 62/2011: art. 214

Potrivit art. 457 C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac astfel cum sunt prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti, regulă cu valoare de principiu constituţional, potrivit art. 129 din Constituţie.

Litigiul are ca obiect o cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 8, art. 17 şi art. 19 din Codul muncii, prin care reclamanta a solicitat anularea notificării nr. x/24.07.2019 privind încetarea ocupării funcţiei de Şef Sector din cadrul Sectorului Staţii Epurare Reţele Canalizare – secţie Pucioasa, precum şi obligarea pârâtei la plata unor daune morale, fiind dedus judecăţii un conflict de muncă.

Potrivit art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., forma în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv la 02.08.2019, „nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile privind (…) conflictele de muncă şi de asigurări sociale”.

Textul de lege anterior evocat cuprinde litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunţată hotărârea instanţei de apel.

Art. 214 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social prevede că „hotărârile instanţei de fond sunt supuse numai apelului”, iar dispoziţiile art. 274 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii statuează că „hotărârile pronunţate în fond sunt definitive”.

Obiectul recursului declarat de recurenta-reclamantă îl constituie decizia nr. 732 din 15 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, prin care a fost respins, ca nefondat, apelul reclamantei împotriva sentinţei civile nr. 1849 din 20 noiembrie 2019, pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, secţia I civilă.

Cum textele de lege anterior evocate exclud dreptul la recurs în litigiile de muncă, rezultă că decizia instanţei de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunţării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., raportat la art. 274 Codul Muncii.

Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunţării, rezultă că decizia nr. 732 din 15 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 732 din 15 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Sursa informației: www.scj.ro.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale