601 views
În contextul discuţiei despre implicarea Serviciului Român de Informaţii în justiţie, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a făcut public un document comunicat asociaţiei de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), în data de 16 februarie 2016, referitor la extinderea competenţelor SRI în zona justiţiei. UNJR a făcut public acest document în urmă solicitărilor repetate din partea presei, în condiţiile în care au fost făcute referiri la el în trecut, în cadrul mai multor dezbateri, conferinţe sau poziţii publice.
Scrisoarea din partea CSAT a fost primită după ce, în data de 8 decembrie 2015, UNJR a solicitat Consiliul Suprem de Apărare al Ţării ca, în baza Legii nr. 544/2001 privind accesul de informaţii publice, să-i comunice toate hotărârile care privesc relaţia dintre serviciile de informaţii ale statului cu justiţia.
În urma acelei solicitări, CSAT a cerut o întâlnire directă cu reprezentanţii UNJR pentru a discuta aspectele cerute în solicitare.
Întâlnirea dintre UNJR şi Secretariatul CSAT a avut loc pe data de 11 februarie 2016, în cadrul căreia s-au discutat „aspecte ce ţin de clarificarea implicării SRI în actul de justiţie şi de verificarea existenţei agenţilor acoperiţi ai serviciilor secrete între magistraţi”, s-a arătat în comunicatul remis la acea dată.
Înainte de a avea loc întâlnirea, UNJR a cerut îndeplinirea a două condiţii. Prima condiţie a fost că „orice informaţii şi documente care vor fi puse la dispoziţie de Secretariatul CSAT să fie de natura celor ce pot fi aduse la cunoştiinţa publicului”, iar „a doua condiţie a fost ca după întâlnire se va da un comunicat de presă, unde opinia publică să fie informată despre cele discutate”.
În urma acestei întâlniri, CSAT a răspuns cu următoarea scrisoare, datată din 16 februarie 2016.
[gview file=”http://www.universuljuridic.ro/wp-content/uploads/2017/01/CSAT-raspuns-UNJR-16-feb-2016.pdf” height=”800px”]Completarea legii prin decizii secrete
Astfel, din răspunsul oficial al CSAT rezultă că, în ceea ce priveşte legislaţia internă, „atribuţiile instituţiilor abilitate în domeniul combaterii corupţiei, respectiv crimei organizate, au ca repere centrale Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României”.
Deşi în Legea nr. 51/1991 nu există o menţiune explicită la corupţie ca având legătură cu siguranţa naţională, pentru a intra astfel în atribuţiile serviciilor de informaţii, CSAT a interpretat că, „prin amploarea şi consecinţele sale, corupţia se poate constitui într-o ameninţare la adresa securităţii naţionale”.
Argumentând că „elaborarea şi adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat într-o perioadă incipientă a democraţiei post-comuniste, în care corupţia nu căpătase valenţe de fenomen”, în loc să modifice legea, aşa cum ar fi fost constituţional, în 2005 „CSAT a integrat problema corupţiei în structura Strategiei de securitate naţională, ca factor de risc şi obiectiv de securitate”, arată UNJR.
Acest artificiu, de a completa legea prin decizii secrete, reprezintă un precedent periculos pentru statul de drept, împiedicând cetăţenii să cunoască în mod real cât de extinse sunt competenţele unor instituţii ale statului – este poziția UNJR.
Prevenirea accesului în funcții publice a persoanelor corupte
„Ulterior, conceptul a fost preluat de Strategia naţională de apărare din anul 2010, care o definea ca şi vulnerabilitate, iar Strategia de Informaţii stabilea că una din principalele direcţii de acţiune care orientează activităţile SRI să fie aceea a semnalizării cazurilor de corupţie la nivel înalt, cu efecte asupra politicilor statului, inclusiv în scopul prevenirii accesului în funcţii publice a persoanelor corupte“, se mai arată în scrisoare.
Din acest paragraf UNJR consideră că CSAT a trasat SRI-ului sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor „persoane corupte” în funcţii de conducere, deşi acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Aceste verificări prealabile, făcute de un serviciu de informaţii în afara cadrului procesual penal, fără a exista o procedură şi fără ca ulterior persoana verificată să ia la cunoştinţă de conţinutul raportului, pentru a se putea apăra în raport de aceste acuze, este posibil să fi fost aplicabile şi în cazul funcţiilor de conducere din justiţie. Cererea UNJR adresată Preşedintelui Iohannis pentru a se lămuri acest aspect a rămas fără un răspuns concret.
👍Vezi și: UNJR și AMR declamă, din nou, implicarea serviciilor secrete în actul de justiție
Echipe mixte SRI-procurori
În privinţa relaţiei dintre parchete şi serviciile de informaţii, CSAT a precizat că relaţiile de cooperare interinstituţională s-au materializat în „constituirea de echipe mixte, cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional”.
Existenţa unor „echipe mixte” SRI-procurori a fost anunţată de preşedintele Traian Băsescu într-un interviu pentru Timpolis, din data de 15 mai 2014, în cadrul căruia a spus că „a fost emisă o hotărâre CSAT care menţionează toate instituţiile cu responsabilităţi în depistarea şi combaterea acestui proces, dar responsabilizează masiv şi SRI. O hotărâre CSAT în care, de exemplu, se specifică obligativitatea funcţionarii unor structuri mixte Parchet-SRI-Poliţie, pe diverse paliere, de la depistarea şi combaterea corupţiei în Justiţie până la combaterea evaziunii fiscale”.
Prezenţa acestor „echipe mixte” SRI-procurori, care nu au nici o baza normativă publică, a fost relevată şi de Directorul SRI Eduard Hellvig.
„SRI alocă resurse umane, resurse procedurale şi tehnologice de cel mai înalt nivel în cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce în sute de echipe operative comune, care reprezintă un parteneriat interinstituţional de succes”, a spus Eduarh Hellvig la bilanţul DNA pentru anul 2015.
UNJR cere lămurirea relației serviciilor secrete cu justiția
Pentru lămurirea acestei chestiuni, UNJR a solicitat instituţiilor implicate informaţii privind componenţa, competenţa, modul de acţionare a acestor echipe comune, cereri ce au fost însă respinse, pe motiv că informaţiile legate de acestea sunt clasificate.
UNJR arată că România se află în acest moment în situaţia în care, în afara Constituţiei şi a legilor ţării la care toată lumea are acces, există hotărâri secrete date de o altă autoritate decât cea legislativă, care au creat noi organisme (precum Centrul Naţional de Interceptări), au extins atribuţiile şi competenţele instituţiilor statului, fără că cetăţenii să poată ştii dacă şi cât de mult acestea afectează drepturilor lor fundamentale, inclusiv dreptul la un proces echitabil şi o justiţie independentă.
UNJR şi AMR au atras atenţia încă din 2015 că interferenţa SRI în justiţie în urma unor decizii secrete ale CSAT subminează statul de drept şi democraţia din România, impunându-se de urgenţă lămurirea tuturor aspectelor privind interferenţa şi relaţia dintre servicii secrete şi justiţie, inclusiv pentru a se asigura informarea corectă a cetăţenilor şi a se evita discursuri manipulatorii pe acest subiect.
