134 views
România a înregistrat vineri un nou record negativ la numărul de noi cazuri de coronavirus: 799 de bolnavi, după ce joi autorităţile anunţau 777 de cazuri.
„Numărul de teste efectuate azi a fost iarăși ridicat – 18.986, o cifră asemănătoare cu cea de ieri. Până astăzi, 17 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 35.802 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID-19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 24.598 au fost externate, dintre care 22.312 de pacienți vindecați și 2.286 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare. Totodată, până în prezent, 823 de pacienți cu test pozitiv au fost externați la cerere”, scrie Libertatea.
Autorităţile speră ca numărul cazurilor de îmbolnăviri cu COVID-19 să scadă, după ce a fost prelungită starea de alertă, iar Parlamentul a votat proiectul Legii privind carantinarea şi izolarea bolnavilor de COVID-19. Senatul a adoptat, joi seară, proiectul Legii privind carantinarea şi izolarea. După discuţii care s-au prelungit, timp de mai multe zile, târziu în noapte, s-a ajuns la o formă agreată de toate partidele.
„Modificările la proiectul Guvernului au trecut cu 115 pentru, 8 împotrivă şi 3 abţineri. În negocieri a intervenit şi premierul Ludovic Orban, care a venit la Senat pentru a discuta cu membrii comisiei juridice pentru a-i convinge să finalizeze raportul. După adoptare, proiectul mai stă la Parlament două zile, pentru a da posibilitatea contestării lui la CCR. După cele două zile, legea va fi trimisă la promulgare. De asemenea, după promulgare, legea intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Cine sunt senatorii care au votat împotriva proiectului carantinei Cea mai mare parte a senatorilor a votat în favoarea proiectului. Au votat împotriva proiectului de lege care reglementează carantinarea şi izolarea următorii senatori: Călin Popescu Tăriceanu, Eugen Teodorovici, Emilia Arcan, Titus Corlăţean, Gabriel Leş, Nicolae Moga, Emanuel Savin şi Adrian Ţuţuianu. S-au abţinut senatorii Ion Hadârcă, Lungu Vasile şi Teodor Meleşcanu”, scrie Libertatea.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis joi că autoritățile din Bosnia și Herțegovina au anunțat noi măsuri privind condițiile de intrare pe teritoriul acestui stat.
„Începând de joi, cetățenilor statelor membre UE, inclusiv cetățenilor români, le va fi permisă intrarea în Bosnia și Herțegovina cu condiția prezentării unui test COVID-19 negativ efectuat în ultimele 48 de ore anterior momentului intrării în Bosnia și Herțegovina. Regimul de tranzit rămâne neschimbat, nefiind necesară prezentarea certificatului medical solicitat în cazul șederii. Astfel, cetățenii români pot tranzita Bosnia și Herțegovina numai în scopul revenirii în România/ în statul de reședință, cu condiția să nu se cazeze / să înnopteze pe teritoriul țării. Tranzitul în scop turistic este permis doar pe coridorul Neum (Croația-Bosnia și Herțegovina-Croația). În ceea ce privește transportatorii de mărfuri, au fost ridicate toate restricțiile de circulație pentru această categorie. MAE reamintește că pentru a intra pe teritoriul Bosniei și Herțegovina rămâne în vigoare obligativitatea folosirii pașaportului și nu a cărții de identitate, ca document de călătorie”, notează Ştirile Transilvaniei.
Presa scrie despre recomandarea transmisă de Avocatul Poporului ministrului Sănătăţii, Nelu Tătaru, în privinţa rezolvării crizei de Euthyrox, medicament vital persoanelor cu afecţiuni la glanda tiroidă.
„Ministrul Sănătăţii, în exercitarea atribuţiilor conferite de legislaţia în vigoare, să dispună măsurile necesare pentru prevenirea, identificarea rapidă şi soluţionarea crizelor de medicamente, respectiv pentru gestionarea eficientă a situaţiei medicamentelor deficitare”, prevede recomandarea postată, joi, pe site-ul Avocatului Poporului, scrie Cotidianul.
„Ministrul Sănătăţii să dispună ca Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale să procedeze la identificarea şi aplicarea sancţiunilor pentru nerespectarea obligaţiei de serviciu public conform legii în vigoare atât la nivelul companiei care deţine autorizaţia de punere pe piaţă, cât şi la nivelul distribuitorilor angro, mai exact respectarea obligaţiei de asigurare de stocuri adecvate şi continue care să asigure necesarul din respectivul medicament, pe tot cuprinsul ţării, conform prevederilor art. 699 pct. 19 şi art. 804 alin. (2) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată”, mai prevede recomandarea AP, notează Cotidianul.
Şeful statului a semnat, joi, Decretul pentru promulgarea Legii privind stabilirea datei alegerilor locale din acest an.
„Potrivit noii legi, partidele politice vor putea să folosească banii din subvenţia primită de la stat pentru campania electorală. În plus, în secţiile de votare vor putea fi prezente şi partidele care nu au grup parlamentar, ceea ce va avantaja partide precum ALDE şi PMP, dar şi PPU, care în acest moment au parlamentari, dar nu au numărul suficient pentru a forma un grup în Camere. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunţat termenele de desfăşurare a scrutinului pentru alegerea primarilor, din acest an, dacă acest vot se va desfăşura pe 27 septembrie. Campania electorală pentru alegerile locale va începe în data de 28 august şi se va încheia în ziua de sâmbătă care precede data alegerilor – adică 26 septembrie, ora 7.00”, relatează Libertatea.
„Conform calendarului propus de AEP și adoptat prin Hotărâre de Guvern, începând cu 20 iulie, partidele politice, alianţele politice sau electorale, organizațiile cetățenești și candidaţii independenţi pot începe acţiunile de strângere a semnătutilor pe listele de susținere a candidaturilor pentru consiliile locale și judeţene, pentru primari, preşedinţi ai consiliilor judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general al Capitalei.Perioada de înregistrare a alianţelor electorale este 7 – 11 august, iar depunerea candidaturilor se va putea face între 7 şi 18 august, potrivit unui comunicat transmis de AEP. Campania electorală va începe în data de 28 august şi se va încheia pe 26 septembrie, la ora 7,00, cu o zi înainte de data alegerilor locale. Calendarul mai prevede că pe 31 iulie, vor fi desemnați judecătorii din Biroul Electoral Central, iar pe 2 august se va complete lista membrilor BEC cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, precum și cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic care are ca membri cel puţin 7 senatori sau 10 deputaţi sau care au obţinut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior”, mai scrie pe aceeaşi temă Evenimentul Zilei.
O altă ştire din presă se referă la situaţia fostei şefe DIICOT, Alina Bica. După cum ştim, Alina Bica a fost condamnată definitiv la 4 ani de închisoare şi este reţinută încă de săptămâna trecută în Italia. Despre cazul său scrie Gazeta Românească, citând La Gazzetta del Mezzogiorno.
„«Fostul procuror anti-mafia român ajunge în închisoarea din Trani», titrează La Gazzeta del Mezzogiorno, prezentând detalii despre audierea Alinei Bica în faţa judecătorilor solicitaţi să valideze arestarea, în baza mandatului European”, scrie Gazeta românească, citată de News.ro.
Şi tot News.ro consemnează o altă declaraţie a fostei şefe DIICOT: „Nu fug, dar nu vreau să mă întorc în România, iar dacă sentinţa este confirmată, vă voi cere să o execut aici în Italia: în România există un singur penitenciar pentru femei şi mai mult de jumătate dintre deţinute au fost condamnate pe baza investigaţiilor efectuate de biroul meu. Sunt o persoană educată, cunosc legea şi nu pot merge la închisoare: trebuie să mă consult cu avocatul meu pentru a studia strategia de apărare.”
„Judecătorii (preşedintele completului Giovanni Mattencini) au apreciat tocmai faptul că Bica are atât domiciliul în Italia, cât şi o ocupaţie stabilă aici, notează publicaţia italiană”, mai arată News.ro.
Seară frumoasă!
