România, un nou record negativ: 799 de noi cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19

România a înregistrat vineri un nou record negativ la numărul de noi cazuri de coronavirus: 799 de bolnavi, după ce joi autoritățile anunțau 777 de cazuri.

„Numărul de teste efectuate azi a fost iarăși ridicat – 18.986, o cifră asemănătoare cu cea de ieri. Până astăzi, 17 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 35.802 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID-19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 24.598 au fost externate, dintre care 22.312 de pacienți vindecați și 2.286 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare. Totodată, până în prezent, 823 de pacienți cu test pozitiv au fost externați la cerere”, scrie Libertatea.

Autoritățile speră ca numărul cazurilor de îmbolnăviri cu COVID-19 să scadă, după ce a fost prelungită starea de alertă, iar Parlamentul a votat proiectul Legii privind carantinarea și izolarea bolnavilor de COVID-19. Senatul a adoptat, joi seară, proiectul Legii privind carantinarea și izolarea. După discuții care s-au prelungit, timp de mai multe zile, târziu în noapte, s-a ajuns la o formă agreată de toate partidele.

„Modificările la proiectul Guvernului au trecut cu 115 pentru, 8 împotrivă și 3 abțineri. În negocieri a intervenit și premierul Ludovic Orban, care a venit la Senat pentru a discuta cu membrii comisiei juridice pentru a-i convinge să finalizeze raportul. După adoptare, proiectul mai stă la Parlament două zile, pentru a da posibilitatea contestării lui la CCR. După cele două zile, legea va fi trimisă la promulgare. De asemenea, după promulgare, legea intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Cine sunt senatorii care au votat împotriva proiectului carantinei Cea mai mare parte a senatorilor a votat în favoarea proiectului. Au votat împotriva proiectului de lege care reglementează carantinarea și izolarea următorii senatori: Călin Popescu Tăriceanu, Eugen Teodorovici, Emilia Arcan, Titus Corlățean, Gabriel Leș, Nicolae Moga, Emanuel Savin și Adrian Țuțuianu. S-au abținut senatorii Ion Hadârcă, Lungu Vasile și Teodor Meleșcanu”, scrie Libertatea.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis joi că autoritățile din Bosnia și Herțegovina au anunțat noi măsuri privind condițiile de intrare pe teritoriul acestui stat.

„Începând de joi, cetățenilor statelor membre UE, inclusiv cetățenilor români, le va fi permisă intrarea în Bosnia și Herțegovina cu condiția prezentării unui test COVID-19 negativ efectuat în ultimele 48 de ore anterior momentului intrării în Bosnia și Herțegovina. Regimul de tranzit rămâne neschimbat, nefiind necesară prezentarea certificatului medical solicitat în cazul șederii. Astfel, cetățenii români pot tranzita Bosnia și Herțegovina numai în scopul revenirii în România/ în statul de reședință, cu condiția să nu se cazeze / să înnopteze pe teritoriul țării. Tranzitul în scop turistic este permis doar pe coridorul Neum (Croația-Bosnia și Herțegovina-Croația). În ceea ce privește transportatorii de mărfuri, au fost ridicate toate restricțiile de circulație pentru această categorie. MAE reamintește că pentru a intra pe teritoriul Bosniei și Herțegovina rămâne în vigoare obligativitatea folosirii pașaportului și nu a cărții de identitate, ca document de călătorie”, notează Știrile Transilvaniei.

Presa scrie despre recomandarea transmisă de  Avocatul Poporului ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, în privința rezolvării crizei de Euthyrox, medicament vital persoanelor cu afecțiuni la glanda tiroidă.

„Ministrul Sănătății, în exercitarea atribuțiilor conferite de legislația în vigoare, să dispună măsurile necesare pentru prevenirea, identificarea rapidă și soluționarea crizelor de medicamente, respectiv pentru gestionarea eficientă a situației medicamentelor deficitare”, prevede recomandarea postată, joi, pe site-ul Avocatului Poporului, scrie Cotidianul.

„Ministrul Sănătății să dispună ca Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale să procedeze la identificarea și aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea obligației de serviciu public conform legii în vigoare atât la nivelul companiei care deține autorizația de punere pe piață, cât și la nivelul distribuitorilor angro, mai exact respectarea obligației de asigurare de stocuri adecvate și continue care să asigure necesarul din respectivul medicament, pe tot cuprinsul țării, conform prevederilor art. 699 pct. 19 și art. 804 alin. (2) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată”, mai prevede recomandarea AP, notează Cotidianul.

Șeful statului a semnat, joi, Decretul pentru promulgarea Legii privind stabilirea datei alegerilor locale din acest an.

„Potrivit noii legi, partidele politice vor putea să folosească banii din subvenția primită de la stat pentru campania electorală. În plus, în secțiile de votare vor putea fi prezente și partidele care nu au grup parlamentar, ceea ce va avantaja partide precum ALDE și PMP, dar și PPU, care în acest moment au parlamentari, dar nu au numărul suficient pentru a forma un grup în Camere. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat termenele de desfășurare a scrutinului pentru alegerea primarilor, din acest an, dacă acest vot se va desfășura pe 27 septembrie. Campania electorală pentru alegerile locale va începe în data de 28 august și se va încheia în ziua de sâmbătă care precede data alegerilor – adică 26 septembrie, ora 7.00”, relatează Libertatea.

„Conform calendarului propus de AEP și adoptat prin Hotărâre de Guvern, începând cu 20 iulie, partidele politice, alianțele politice sau electorale, organizațiile cetățenești și candidații independenți pot începe acțiunile de strângere a semnătutilor pe listele de susținere a candidaturilor pentru consiliile locale și județene, pentru primari, președinți ai consiliilor județene, Consiliul General al Municipiului București și primarul general al Capitalei.Perioada de înregistrare a alianțelor electorale este 7 – 11 august, iar depunerea candidaturilor se va putea face între 7 și 18 august, potrivit unui comunicat transmis de AEP. Campania electorală va începe în data de 28 august și se va încheia pe 26 septembrie, la ora 7,00, cu o zi înainte de data alegerilor locale. Calendarul mai prevede că pe 31 iulie, vor fi desemnați judecătorii din Biroul Electoral Central, iar pe 2 august se va complete lista membrilor BEC cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, precum și cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic care are ca membri cel puțin 7 senatori sau 10 deputați sau care au obținut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior”, mai scrie pe aceeași temă Evenimentul Zilei.

O altă știre din presă se referă la situația fostei șefe DIICOT, Alina Bica. După cum știm, Alina Bica a fost condamnată definitiv la 4 ani de închisoare și este reținută încă de săptămâna trecută în Italia. Despre cazul său scrie Gazeta Românească, citând La Gazzetta del Mezzogiorno.

„«Fostul procuror anti-mafia român ajunge în închisoarea din Trani», titrează  La Gazzeta del Mezzogiorno, prezentând detalii despre audierea Alinei Bica în fața judecătorilor solicitați să valideze arestarea, în baza mandatului European”, scrie Gazeta românească, citată de News.ro.

Și tot News.ro consemnează o altă declarație a fostei șefe DIICOT: „Nu fug, dar nu vreau să mă întorc în România, iar dacă sentința este confirmată, vă voi cere să o execut aici în Italia: în România există un singur penitenciar pentru femei și mai mult de jumătate dintre deținute au fost condamnate pe baza investigațiilor efectuate de biroul meu. Sunt o persoană educată, cunosc legea și nu pot merge la închisoare: trebuie să mă consult cu avocatul meu pentru a studia strategia de apărare.”

„Judecătorii (președintele completului Giovanni Mattencini) au apreciat tocmai faptul că Bica are atât domiciliul în Italia, cât și o ocupație stabilă aici, notează publicația italiană”, mai arată News.ro.

Seară frumoasă!